Serviciu  informatii in sistem RSS
Ultimele titluri
Ultima Oră

Planul de guvernare al Executivului Dăncilă

Publicat: vineri, 26 ianuarie 2018

 

Noul program de guvernare al coalitiei PSD-ALDE a fost publicat, vineri,  pe site-ul Parlamentului.

Programul coaliției PSD – ALDE conține  278 de pagini. Atat programul de guvernare, cat si noul guvern condus de Viorica Dancila vor fi votate luni, in plenul reunit al Parlamentului, urmând ca noul Guvern să depună jurământul la Cotroceni.

Educaţie: Legea Educaţiei va fi modificată până cel târziu la 1 ianuarie 2019

Legea Educaţiei va fi modificată până cel târziu la 1 ianuarie 2019, se arată în Programul de guvernare 2018-2020.

„Privim educaţia ca un factor strategic de dezvoltare (…) Implementarea principiului egalităţii de şanse în educaţie, îmbunătăţirea performanţelor educaţionale, abilităţilor şi competenţelor tuturor copiilor şi tinerilor, prin accesul la un sistem de educaţie de calitate, relevant şi incluziv sunt cheia pentru creştere economică şi prosperitate”, se arată în documentul citat.

Totodată, în Programul de guvernare se precizează că, în condiţiile unui declin demografic accentuat, reducerea abandonului şcolar, care a atins cote îngrijorătoare şi este în creştere, a devenit crucială pentru dezvoltarea sustenabilă a României.

„Crearea de noi locuri de muncă, creşterea gradului de ocupare, mai ales în rândul tinerilor, astfel încât aceştia să poată avea o viaţă profesională şi personală împlinită, pot fi realizate numai printr-un învăţământ ancorat în realităţile pieţei muncii, care, pe lângă competenţele profesionale, pune accent pe spiritul antreprenorial şi competenţele socio-emoţionale, precum şi prin promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii”, se spune în document.

Totodată, se are în vedere „creşterea prestigiului internaţional al României”, prin valorificarea potenţialului domeniului educaţiei şi cercetării, spre exemplu, prin sprijinirea tinerilor care pot face performanţă, dar şi prin internaţionalizarea universităţilor româneşti.

„Este absolut necesară creşterea alocărilor bugetare, pe măsura importanţei domeniilor educaţiei şi cercetării ştiinţifice, pentru dezvoltarea României moderne”, se mai spune în document.

Printre măsurile prevăzute în Programul de guvernare se numără sprijinul acordat părinţilor privind creşterea nou născuţilor, prin asigurarea condiţiilor de integrare a copiilor în creşe, respectiv pentru acces în învăţământul preşcolar, dar şi asigurarea unui învăţământ de calitate, în şcoli echipate corespunzător. În acest sens, sunt prevăzute investiţii pentru reabilitarea/ modernizarea clădirilor şcolare, dar şi un Pachet Social Garantat pentru Educaţie.

De asemenea, este prevăzută construcţia a 2.500 de creşe, grădiniţe şi unităţi after-school, dar şi luarea unor măsuri pentru formarea profesorilor.

Totodată, se doreşte extinderea educaţiei antreprenoriale la toate şcolile din România, reînfiinţarea/modernizarea atelierelor şcolare pentru învăţământul profesional şi tehnologic, dar şi înfiinţarea unui Registru Naţional al Mentorilor Antreprenori şi a Societăţii Antreprenoriale Studenţeşti (SAS) în universităţi, concomitent cu stabilirea unui Fond Naţional de Investiţii în Afaceri pornite de Studenţi.

În Programul de guvernare mai este prevăzută promovarea profesioniştilor în managementul educaţional, întărirea capacităţii de monitorizare, evaluare a sistemului de educaţie şi regândirea modalităţilor de avansare în carieră pentru cadrele didactice. De asemenea, se doreşte implementarea unui Proiect pilot privind învăţământul digitalizat şi conectarea tuturor şcolilor la internet prin conexiuni de mare viteză.

În ceea ce priveşte Cercetarea, se doreşte finanţarea „predictibilă şi substanţială”.

„Creşterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual, cu asigurarea unei distribuţii bugetare echilibrate, destinate susţinerii atât a cercetării aplicative şi inovării, a cercetării fundamentale şi de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/ cu potenţial de creştere”, se arată în Programul de guvernare.

De asemenea, vor fi sprijinite proiecte majore, precum Laserul de la Măgurele, şi va fi acordat sprijin financiar pentru proiectele de transfer tehnologic.

Sănătate: Opt spitale regionale,unul republican, ambulanţe în fiecare comună, o nouă lege a sănătăţii în acest an

Pe de altă parte, Guvernul se angajează să susţină o serie de investiţii majore, precum construcţia a 8 spitale regionale şi a unui spital republican la Bucureşti, modernizarea majorităţii spitalelor judeţene şi a ambulatoriilor de specialitate şi a unităţilor de primiri-urgenţă, dotarea fiecărei comune cu ambulanţe şi adoptarea unei noi Legi a sănătăţii cel târziu la 31 decembrie.

Pe lângă acestea, se doreşte asigurarea dotării minime a cabinetelor medicilor de familie şi includerea acestora în programe de formare profesională, astfel încât să se elimine fenomenul prin care foarte mulţi pacienţi aglomerează secţiile de primiri urgenţe.

„Implementarea acestor măsuri va conduce la un sistem medical îndreptat spre cetăţean, care să nu mai fie nevoit să traverseze ţara, să stea la cozi, să cheltuie bani pe transport, cazare, doctori, în speranţa unui act medical de calitate. Astfel, Guvernul susţine ca actul medical, indiferent de nivelul şi complexitatea lui, să fie acordat doar în urma respectării ghidurilor şi protocoalelor după model european, pentru ca pacientul să beneficieze de un tratament corect, cu efecte în planul vindecării şi îmbunătăţirii calităţii vieţii’, se arată în document.

În ce priveşte infrastructura de sănătate, programul prevede o serie de măsuri, cum ar fi construcţia cu finanţare din FSDI a celor 8 spitale regionale, organizate ca centre de urgenţă-excelenţă, pentru toate specialităţile medicale, inclusiv cu centre de telemedicină regionale sau naţionale, în funcţie de specialitate, la care se pot conecta centrele medicale, atât pentru diagnoză, dar şi pentru o a doua opinie, costul unui spital fiind estimat la 300 milioane de euro.

Aceste spitale ar avea 1.000 paturi, 10 clinici, 1 centru de cercetare, echipamente de ultimă generaţie, cartier de locuinţe pentru medici şi personal, infrastructură de cazare pentru rudele şi însoţitorii pacienţilor (hotel – minim 50 de locuri).

Spitalul republican din Bucureşti va fi organizat ca centru de urgenţă-excelenţă şi cercetare, pe toate specialităţile, ar urma să aibă peste 2.500 paturi, 30 clinici, 2-5 centre de cercetare, echipamente de ultimă generaţie. Adiacent acestui spital, se va construi un campus medical, care va include facilităţi (şcoală, grădiniţă, magazine etc) pentru cadrele medicale, dar şi facilităţi de cazare pentru însoţitorii bolnavilor (hotel – minim 2.000 de locuri), costul estimat ar fi 1,1 miliarde euro.

În privinţa reabilitării, modernizării sau extinderii sunt vizate cel puţin 15 spitale judeţene, cel puţin 150 de ambulatorii de specialitate şi cel puţin 25 de U.P.U.

La dezvoltarea capacităţii de răspuns pentru Serviciile de Ambulanţă şi SMURD, prin Programul Naţional de Dotare cu Ambulanţe se doreşte înlocuirea treptată a parcului actual de ambulanţe, pe lângă ambulanţa care va fi atribuită fiecărei comune.

Se prevede şi întărirea programelor de prevenţie prin introducerea obligativităţii ca orice proiect de reabilitare de şcoală să includă şi reabilitarea cabinetului medical şcolar sau de medicină dentară, inclusiv acoperirea deficitului de personal, aprovizionarea cu medicamente şi dotarea cu aparatură medicală specifică serviciilor medicale oferite.

Un alt domeniu este încurajarea dezvoltării centrelor de excelenţă şi cercetare medicală, de diagnostic şi tratament pe lângă universităţile şi facultăţile de medicină care vor putea atrage şi specialişti care vor să revină în România.

De asemenea, în program se prevede dezvoltarea de centre de telemedicină regionale sau naţionale, în funcţie de specialitate, la care se pot conecta centrele medicale, atât pentru diagnostic, cât şi pentru a doua opinie, onorariul medicului care deserveşte centrul fiind separat de serviciul medical în decontarea serviciilor medicale, dezvoltarea şi implementarea serviciilor e-health la nivel naţional prin fonduri nerambursabile.

Documentul mai prevede creşterea capacităţii de screening, prin fonduri nerambursabile, pentru depistarea bolilor netransmisibile cu impact asupra sănătăţii publice: cancer col uterin, cancer mamar, cancer colo rectal, cancer prostată, cancer pulmonar, diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice, screening preconcepţional, screening neonatal şi screeningul bolilor infecţioase transmisibile (inclusiv cu transmitere sexuală): hepatită, HIV, tuberculoză.

În Programul de guvernare se mai prevede elaborarea, finanţarea, implementarea programelor profilactice pentru copii pentru toate ariile terapeutice, prin introducerea consultaţiilor obligatorii pentru copii cu vârsta cuprinsă între 5-9 ani, prin reţeaua de medicină şcolară sau prin cabinetele de medicină.

La capitolul medicamente, documentul prevede un program naţional prin care, pentru fiecare boală, fiecare pacient va avea la dispoziţie un medicament gratuit pentru afecţiunea sa, dar şi introducerea contractelor pentru programele naţionale de tip cost – volum – rezultat (cel mai mic cost – acces egal pentru toţi pacienţii – plata în funcţie de rezultatele terapeutice şi/sau îmbunătăţirea calităţii vieţii).

De asemenea se intenţionează elaborarea şi actualizarea periodică a Catalogului Naţional al Medicamentelor pentru asigurarea predictibilităţii pentru pacient şi producător, elaborarea Catalogului Naţional al Dispozitivelor Medicale şi al Materialelor Sanitare, inclusiv cele de ultimă generaţie, pe specialităţi/afecţiuni, şi a preţurilor maximale, şi publicat pe site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale, după modelul statelor dezvoltate din Uniunea Europeană.

Se mai doreşte introducerea finanţării programului ‘Inovaţie în sănătate’, prin punerea la dispoziţia pacienţilor a celor mai noi metode terapeutice, biotehnologii cu eficienţă ridicată şi tratamente din ce în ce mai specializate în vindecarea anumitor maladii, cu un impact semnificativ în rândul populaţiei şi asigurarea tratamentelor pacienţilor cu boli rare, în vederea creşterii speranţei de viaţă şi a îmbunătăţirii calităţii vieţii acestora.

În domeniul sănătăţii se va urmări şi reglementarea prin lege şi controlul suplimentelor alimentare, asigurarea pieţei cu medicamentele necesare pacientului la momentul nevoii lui şi dezvoltarea Companiei Unifarm, ca principală instituţie cu atribuţii de import şi distribuţie a medicamentelor şi în vederea asigurării continuităţii aprovizionării şi desfacerii acestora către populaţie.

Cât priveşte resursa umană, se doreşte înfiinţarea de cabinete medicale în zonele defavorizate sau în proximitatea unei zone populate de un număr semnificativ de cetăţeni care nu beneficiază de acces facil la servicii medicale, 0 % impozit pe venit pentru medici începând cu 1 ianuarie 2019, asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal medical, cu preponderenţă pentru acele specialităţi care înregistrează un deficit, şi reformarea rezidenţiatului în ceea ce priveşte admiterea, pregătirea şi obţinerea calificărilor de specialist.

„Coordonarea activităţilor de formare, dezvoltarea carierei, stabilirea necesarului pentru toate categoriile de personal medical vor fi făcute de Centrul Naţional de Resurse Umane în Sănătate, în subordinea Ministerului Sănătăţii, în colaborare cu Colegiile şi Ordinele Profesionale din sănătate şi instituţiile academice medicale. Vom avea astfel un Catalog Naţional al Profesioniştilor din Sănătate care va sta la baza fundamentării necesarului de formare de profesionişti”, se arată în program.

Se mai intenţionează, de asemenea, dezvoltarea programelor naţionale şi continuarea celor existente prin alocarea unor fonduri suplimentare raportat la perioada 2015-2017 şi introducerea unor programe noi, cum ar fi, spre exemplu, depistarea bolilor cardiovasculare cu risc major, pornind de la patologia hipertensivă (hipertensivul cu valori mari şi risc crescut).

Un alt obiectiv propus vizează operaţionalizarea şi utilizarea Dosarului Electronic al Pacientului care va cuprinde toate datele de sănătate şi care va sta la baza Registrelor Naţionale pentru fiecare patologie în parte.

Valorificarea patrimoniului cultural imaterial şi conservarea patrimoniului construit – urgenţele politicilor publice culturale

Valorificarea patrimoniului cultural imaterial (festivaluri, manifestări culturale naţionale şi internaţionale şi, mai ales, creaţia vie) şi conservarea patrimoniului construit ar trebui să reprezinte principalele urgenţe ale politicilor publice culturale, iar toate acestea să fie cuprinse într-o Strategie Naţională pentru Dezvoltarea Culturii, se precizează în Programul de guvernare al Cabinetului Dăncilă.

„Cultura are nevoie de investiţii urgente. Înţelegem să ne asumăm misiunea de a da României secolului XXI o infrastructură de instituţii culturale moderne, care să permită mai buna valorificare a potenţialului acestui domeniu, inclusiv din punct de vedere economic. Banii investiţi în cultură sunt bani investiţi în viitorul societăţii româneşti”, afirmă sursa citată.

Pentru a garanta buna finanţare a Culturii este necesar ca toate forţele politice şi reprezentanţii principalelor instituţii ale ţării să cadă de acord asupra unui Pact prin care să îşi asume Cultura ca fiind o prioritate a actului de guvernare, iar bugetul său să fie majorat până în anul 2020 la nivelul exigenţelor ce se impun unui stat membru al Uniunii Europene, subliniază documentul citat.

În acest an „Guvernul îşi asumă majorarea an de an a bugetului pentru investiţii în domeniul cultural, cu peste 50%, astfel încât acesta să ajungă în 2020 la o valoare care să satisfacă de o manieră rezonabilă necesităţile domeniului”.

Între măsurile necesare acestui deziderat se numără: dezvoltarea unui mecanism consultativ în domeniul culturii – Guvernul susţine crearea unui cadru consultativ între Ministerul Culturii şi uniunile de creatori, respectiv organizaţiile profesionale ale specialiştilor în cultură, Academia Română, marile universităţi; parteneriat public-privat în domeniul culturii; revizuirea actelor normative din domeniul culturii prin introducerea în legislaţia specifică a conceptului de „manifestare culturală strategică”, cu referire la evenimentele cu caracter cultural, precum Festivalul Internaţional „George Enescu”, Festivalul Naţional de Teatru, Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu (FITS), Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) şi alte evenimente culturale de amploare.

De asemenea se are în vedere: revizuirea activităţii Administraţiei Fondului Cultural Naţional în sprijinirea creatorilor independenţi şi a ONG-urilor culturale; îmbunătăţirea şi modernizarea sistemului de achiziţii de creaţii culturale; adoptarea unui program de susţinere a investiţiilor în infrastructura culturală, ca şi a unui proiect complex privind Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, protejarea, conservarea şi depozitarea patrimoniului muzeelor naţionale.

Colectivităţile locale vor fi sprijinite în creşterea capacităţii instituţionale, bugetare şi tehnice de încurajare, gestiune, protecţie şi promovare a culturii locale şi a patrimoniului cultural local şi naţional, urmând să fie realizată digitizarea patrimoniului cultural pentru sprijinirea accesului publicului şi atragerea unui nou public, precum şi sprijinirea industriilor creative pentru folosirea avantajelor oferite de piaţa unică digitală.

Totodată, Guvernul va avea în vedere susţinerea industriei cinematografice româneşti pentru a-şi întări competitivitatea pe plan internaţional şi revigorarea reţelei cinematografice naţionale; susţinerea financiară a acţiunii europene „Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2021”, precum şi publicarea ediţiilor naţionale ale marilor clasici.

Participarea României ca invitat de onoare la Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig din anul 2018; încurajarea investiţiilor private în patrimoniul cultural imobil; dezvoltarea educaţiei artistice şi culturale la nivelul învăţământului preuniversitar, precum şi a cercetării ştiinţifice în domeniul patrimoniului la nivelul învăţământului universitar – se regăsesc şi ele în programul de guvernare.

Un punct central în activitatea Ministerului Culturii îl va constitui pregătirea Centenarului Marii Uniri prin: demararea construcţiei/ modernizării a şase obiective majore în anul Centenar şi anume Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Naţional de Istorie (ambele din Bucureşti), Opera din Cluj, Iaşi şi Craiova, Sala Polivalentă de minim 15.000 locuri; restaurarea caselor memoriale ale artizanilor Marii Uniri, înfiinţarea unor noi asemenea lăcaşuri acolo unde este cazul şi amplasarea de plăci comemorative pe case şi clădiri în care s-au luat decizii legate de actul de la Alba Iulia; inaugurarea de monumente dedicate acestor personalităţi, începând cu o mare statuie ecvestră a Regelui Ferdinand; lansarea unei serii de monografii şi cercetări istorice novatoare care să restabilească adevărurile deformate în perioada comunistă.

„Acest proiect, în mare măsură memorial şi ştiinţific, trebuie corelat, însă, cu un al doilea proiect, de această dată dedicat direct societăţii şi culturii române vii: o „autostradă” culturală, care să lege, prin manifestări înrudite, capitalele Marii Uniri – Bucureşti, Alba Iulia, Chişinău, Cernăuţi -, de care vor fi legate şi alte localităţi româneşti – Timişoara, Lugoj, Blaj, Arad, Sibiu, Iaşi, Craiova, Constanţa -, al căror rol istoric în pregătirea şi desfăşurarea actului de la 1 Decembrie 1918 este cunoscut”, se arată în document.

Potrivit sursei citate, la 100 de ani de la actul de la 1 Decembrie 1918 este necesară transformarea Muzeului Unirii din Alba Iulia într-un Centru Naţional de Cercetare a Marii Uniri, cu două componente – una muzeală şi o a doua de cercetare ştiinţifică pluri-disciplinară a acestui eveniment istoric.

În domeniul Cultelor, Guvernul propune: prevenirea radicalizării religioase şi a extremismului religios; valorizarea potenţialului comunitar al organizaţiilor religioase şi mai ales a capitalului social de care acestea dispun; încurajarea dezvoltării de parteneriate sociale între autorităţile publice şi organizaţiile religioase cu scopul înfăptuirii binelui comun; încurajarea şi sprijinirea organizaţiilor religioase ca părţi fundamentale ale societăţii civile în orice democraţie; acordarea unei contribuţii anuale predictibile de la bugetul de stat pentru sprijinirea activităţii cultelor religioase din România care să acopere contribuţia statului la salarizarea personalului de cult, precum şi nevoi stringente ale cultelor religioase în ceea ce priveşte construirea şi repararea de lăcaşuri de cult; sprijinirea comunităţilor religioase româneşti din afara graniţelor ţării.

De asemenea, se urmăreşte combaterea discriminării pe motive religioase atât a persoanelor, cât şi a grupurilor şi minorităţilor religioase; asigurarea unui climat de pace confesională, libertate religioasă şi nondiscriminare pentru toate grupurile religioase; încurajarea şi sprijinirea şcolilor confesionale, a implicării cultelor religioase în administrarea şi restaurarea patrimoniului naţional religios.

Referitor la politica în domeniul minorităţilor, Guvernul României se va implica pentru realizarea unor direcţii de acţiune precum: punerea în aplicare a prevederilor legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare; adoptarea proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale din România; sprijinirea, inclusiv financiar, a Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN); asigurarea condiţiilor pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului confesional.

Se va urmări de asemenea: continuarea şi consolidarea protecţiei sectoriale a drepturilor minorităţilor naţionale, în acord cu cerinţele integrării României în Uniunea Europeană, care se vor înfăptui prin aplicarea legii educaţiei privind învăţământul în limbile minorităţilor naţionale; consolidarea cadrului instituţional necesar reprezentării proporţionale şi consultării politice a minorităţilor la nivel legislativ şi executiv, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local; respectarea tradiţiilor, limbii, culturii diferitelor zone ale ţării la o eventuală reorganizare administrativă; finanţarea unor programe de dezvoltare culturală şi interculturală specifice, atât la nivel comunitar, cât şi la nivel naţional; asigurarea unor programe în limba maternă la radio şi televiziune pentru toate minorităţile naţionale, astfel încât să se asigure satisfacerea nevoilor culturale şi de comunicare în limba maternă la nivel naţional.

Totodată Guvernul are în vedere asigurarea condiţiilor pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului confesional, în contextul respectului pentru principiile libertăţii de conştiinţă şi pluralismului religios; reglementarea statutului folosirii simbolurilor comunităţilor locale.

Orientarea resurselor financiare spre proiecte viabile va urmări: promovarea valorilor ce decurg din diversitatea etnică şi culturală la nivel naţional şi local prin finanţarea unor activităţi pe bază de proiecte; dezvoltarea, cu respectarea condiţiilor de finanţare, a diverselor domenii ale infrastructurii comunităţilor locale aparţinând minorităţilor naţionale; promovarea diversităţii culturale în scopul eliminării prejudecăţilor şi recunoaşterii valorilor comune; sprijinirea şi încurajarea programelor regionale, a accesului la fonduri de dezvoltare comunitare, în vederea realizării unei dezvoltări durabile în zone tradiţionale, după cum se menţionează în Programul de guvernare.

Problematica legată de comunitatea romilor reprezintă un domeniu aparte, urmărindu-se aplicarea mult mai eficientă a strategiei naţionale şi reorientarea acestei strategii spre programe specifice prin: consolidarea structurilor de implementare a strategiei naţionale pentru romi la nivel local; realizarea unui parteneriat viabil între structurile administraţiei publice şi comunităţile de romi; rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor şi locuinţelor deţinute de romi şi implementarea unor programe de reabilitare a locuinţelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile, a canalizării, a gazului metan, a salubrităţii; eficientizarea măsurilor ce vizează aspecte sectoriale (accesul pe piaţa muncii, promovarea de activităţi generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului şcolar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educaţie civică, prevenirea infracţionalităţii).

Administraţie publică: Continuarea proiectului descentralizării – o prioritate

Continuarea proiectului descentralizării dar şi modificări legislative pentru administraţia publică reprezintă o prioritate pentru viitorul Executiv, potrivit programului de guvernare al PSD pentru perioada 2018 – 2020.

”Cel care trebuie să aibă grijă de nevoile cetăţeanului este statul, prin toate structurile sale administrative. Statul este cel care trebuie să creeze condiţiile asigurării nevoilor cetăţenilor prin asigurarea infrastructurii de bază (apă – canalizare, şcoli, spitale, drumuri, etc) la nivelul tuturor localităţilor”, se arată în document.

Pentru perioada 2018 – 2020, Guvernul propune continuarea asigurării din bugetul de stat/ fonduri nerambursabile a sumelor necesare implementării pachetului minim de servicii publice în fiecare localitate – sănătate (dispensar medical rural, centru medical de permanenţă), educaţie (şcoli, grădiniţe, creşe), apă – canalizare, energie termică, electrică (iluminat public), transport, drumuri (modernizare/ reabilitare drumuri comunale, judeţene, străzi, zone pietonale, poduri, pasaje, piste biciclete), salubrizare, cultură, cămine culturale, culte (reabilitare lăcaş de cult), sport (construcţie/ modernizare baze sportive pentru sport de masă şi performanţă), locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, locuinţe de serviciu pentru specialişti, clădiri cu risc seismic.

Astfel, documentul prevede creşterea procentului de racordare la serviciile de apă de la 65,2% în 2016 la 87% până în 2020, creşterea procentului de racordare la serviciile de canalizare de la 49,1% în 2016 la 60% până în 2020, creşterea procentului de drumuri modernizate de la 39,4% în 2016 la 61% până în 2020, creşterea procentului de proprietăţi cadastrate şi înregistrate de la 40% în 2016 la 80% locuinţe şi 100% la terenuri agricole, precum şi 100% şcoli cu autorizaţie de funcţionare până în 2020.

Finanţarea pentru realizarea obiectivelor din pachetul minim de servicii se va face, potrivit documentului, din fonduri de la bugetul de stat şi fonduri nerambursabile. De asemenea, programul prevede acordarea de împrumuturi din trezorerie, creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit către autorităţile locale de la 73% (în 2018) la 100% şi a masei impozabile prin includerea impozitului din pensii de la 1 ianuarie 2019.

Totodată, documentul prevede asigurarea, în continuare, a unui buget minim de funcţionare pentru primării şi consilii judeţene, susţinerea integrală de la bugetul de stat a sistemului de protecţie a copilului şi a persoanelor cu dizabilităţi şi reanalizarea standardului de cost/ elev în vederea susţinerii reale a finanţării de bază a învăţământului preuniversitar.

În Programul de guvernare sunt prevăzute şi modificări legislative care urmăresc delimitarea rolului şi a atribuţiilor principale ale Guvernului, reglementarea expresă a categoriilor de persoane care sunt numite/ eliberate din funcţie de prim-ministru, respectiv: conducătorii organelor de specialitate şi secretarul general al Guvernului, în situaţia în care aceştia nu au calitatea de membri al Guvernului; clarificarea sferei administraţiei publice centrale de specialitate – reglementarea expresă a structurii acesteia: ministere, alte structuri aflate în subordonarea sau în coordonarea Guvernului, alte structuri aflate în coordonarea/ subordonarea ministerelor, autorităţile administrative autonome; precizarea expresă a două categorii de atribuţii ale ministerelor: atribuţii comune tuturor ministerelor şi atribuţii proprii, potrivit competenţei în domeniul de activitate; continuarea procesului de descentralizare.

Pentru Instituţia prefectului şi serviciile publice deconcentrate modificările legislative vizează precizarea statutului funcţiilor de prefect şi subprefect ca fiind funcţii de demnitate publică, în sensul secretar de stat, respectiv subsecretar de stat; detalierea rolului prefectului în raport cu intervenţia în caz de forţă majoră sau în caz de maximă urgenţă; precizarea condiţiilor şi procedurii de numire în funcţie; în funcţiile de prefect şi subprefect pot fi numite numai persoane care au absolvit programe de formare specifice; clarificarea relaţiilor dintre prefect şi serviciile publice deconcentrate – din perspectiva modului de organizare şi funcţionare, a competenţelor exercitate, a actelor emise/ adoptate de conducătorii acestora.

Totodată, pentru administraţia publică locală, Guvernul susţine creşterea calităţii procesului decizional la nivelul administraţiei publice locale prin detalierea circuitului proiectelor de hotărâri ale consiliului local de la momentul iniţierii şi până la momentul dezbaterii în cadrul şedinţelor consiliului local, cu evidenţierea etapelor, a documentelor suport (avize/ rapoarte), a actorilor implicaţi, precum şi a termenelor necesare pentru înscrierea pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local; modificarea condiţiilor de dizolvare a consiliului local – stabilirea unor
condiţii de dizolvare a consiliului local mai greu de îndeplinit (ex. în cazul în care acesta nu se întruneşte cel puţin într-o şedinţă ordinară sau extraordinară, pe durata a patru luni calendaristice consecutive) corelativ cu stabilirea unor noi situaţii de încetare de drept a mandatelor consilierilor locali – în cazul în care aceştia absentează (nemotivat) de la mai multe şedinţe ale consiliului.

De asemenea, modificările vor viza şi revizuirea cazurilor de încetare de drept a mandatelor consilierilor locali şi a momentului încetării de drept a mandatelor, completarea cazurilor de suspendare şi de încetare de drept a mandatelor primarului şi preşedintelui consiliului judeţean (ex: suspendarea mandatului în situaţia stabilirii unei măsuri preventive care face imposibilă exercitarea funcţiei); reanalizarea surselor de finanţare ale bugetelor locale şi revizuirea mecanismului de echilibrare a bugetelor locale cu sume din unele venituri ale bugetului de stat, exercitarea dreptului de proprietate publică şi privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.

Documentul mai prevede crearea Sistemului naţional de evidenţă a ocupării în administraţia publică, iar modificările legislative ar urma să clarifice regulile aplicabile funcţionarilor publici care candidează sau ocupă funcţii de demnitate publică şi/ sau de aleşi locali (în cazul tuturor categoriilor de funcţionari publici raporturile de serviciu se suspendă şi nu încetează, aşa cum este reglementat în prezent) şi posibilitatea prelungirii raportului de serviciu al funcţionarului public care îndeplineşte condiţiile de vârstă standard pentru pensionare.

Se are în vedere definirea răspunderii administrative, reglementarea principiilor aplicabile răspunderii administrative – legalitatea, proporţionalitatea, celeritatea; reglementarea elementelor principale ale formelor de răspundere administrativă: disciplinară, contravenţională şi patrimonială, clarificarea formelor de răspundere pe categorii de personal – funcţii de demnitate publică (alese, numite) şi funcţionari publici.

Vezi AICI ce anume mai cuprinde noul program de guvernare.

 

 

Sursa: AGERPRES

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=90360

Publicat de la data ian. 26 2018. Categorii ALEGEREA NOASTRA, Breaking News.

Un comentariu pentru “Planul de guvernare al Executivului Dăncilă”

  1. Sa speram ca vor face treaba buna.

Zona comentariilor

Meteo în țară

14 noiembrie 2018, 3:44
 

ENE
Noros
7°C
4 km/h
Perceput de temperatură: 7°C
Presiunea: 1030 mb
Umiditate: 87%
Vânt: 4 km/h ENE
Rafale de vânt: 4 km/h
UV-Index: 0
Răsarit: 7:10
Apus: 16:49
Prognoza 15 noiembrie 2018
Zi
 

N
Precipitaţii
10°C
Vânt: 4 km/h N
Rafale de vânt: 7 km/h
max. UV-Index: 1
Noapte
 

NE
Noros
2°C
Vânt: 7 km/h NE
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 1
More forecast...
 

RSS De la ANM:

  • Tipul mesajului : Atentionare nowcasting
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 13-11-2018 Ora : 19 Nr. mesajului : 1 Intre orele : 19:00 si 23:00 In zona : Județul Argeş: Câmpulung, Curtea de Argeș, Mioveni, Băiculești, Pietroșani, Mihăești, Coșești, Stâlpeni, Schitu Golești, Mușătești, Bălilești, Mălureni, Țițești, Merișani, Poienarii de Muscel, Budeasa, Dârmănești, Micești, Tigveni, Godeni, Berevoești, Aninoasa, Vlădești, Vulturești, Ciofrângeni, Davidești, […]
  • Tipul mesajului : Atentionare nowcasting
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 13-11-2018 Ora : 18 Nr. mesajului : 2 Intre orele : 18:00 si 23:00 In zona : Județul Suceava: zona joasă;Județul Suceava: Dolhasca, Forăști, Dolhești, Drăgușeni;Județul Neamţ: zona joasă;Județul Neamţ: Doljești, Botești, Timișești, Păstrăveni, Stănița, Boghicea;Județul Iaşi: Pașcani, Târgu Frumos, Hârlău, Belcești, Deleni, Cotnari, Scobinți, Lespezi, Hălăucești, Tătăruși, Ruginoasa, Stolniceni-Prăjescu, […]

Loto

Horoscop

  • 148.925 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team