La pas prin : Podul lui Dumnezeu
Este situat în centrul localității Ponoarele, are forma unei arcade peste care trece șoseaua Baia de Aramă-Drobeta Turnu Severin.
Este un pasaj natural rutier unic, funcțional la nivel național, fiind un vestigiu al Peșterii Podului, ce a rezultat prin prăbușirea peretelui superior al acesteia. Este al doilea pod natural ca mărime din Europa și cel mai mare din țară, dar singurul din lume deschis traficului rutier. Prezintă o structură masivă de calcare stratificate în blocuri de 1-2 metri, arcada din aval se află într-o stare de conservare mai bună față de cea din amonte. Podul privit din Crovul Peșterii de unde se deschide Valea Pragului este format din blocuri de calcar suprapuse și etajate ce au fost supuse eroziunii și vremii. Admirat din partea opusă, dinspre Valea Turcului, acesta arată ca un arc uriaș pe sub care se admiră Dealul Peșterii.
Una dintre legendele păstrate de localnici despre formarea podului și denumirea lui este: „Lui Dumnezeu i s-a făcut milă de oamenii din Ponoarele care nu puteau trece Valea Pragului şi l-a alungat pe diavol care se adăpostea în peştera de la Pod. Dracul a fugit şi atunci tavanul peşterii s-a prăbuşit, iar Dumnezeu a făcut podul pentru oameni. Dracul a ieşit la Zătonul Mare zgârâind cu ghiarele stâncile din Dealul Peşterii. Acolo s-a aşezat pe o piatră care-i poartă şi acum numele (Stânca Dracului)”. (sursă : http://www.ponoarele.ro ).
Un alt obiectiv foarte important ce se află pe Dealul Peșterii sunt câmpurile de lapiezuri. Acestea sunt dispuse ca niște riduri brăzdate, ele au forme carstice deosebite formate de apă ce au fost încrustate în calcare. Șanțurile formate în lapiezuri depășesc uneori 4-5 metri lungime și au o adâncime de aproximativ 30 cm, ce seamănă cu niște coridoare tăiate în rocă.
Pentru pasionații de speologie, Peștera Podului se lasă foarte ușor explorată, aceasta având o lungime de 734 metri, iar echipamentul recomandat este format din cizme, salopetă, cască și cel puțin o sursă de lumină de persoană. Este situată la altitudinea de 337 de metri, peștera fiind o străpungere hidrologică realizată de apele ce se strâng în Lacul Zăton. În peșteră se adăpostesc câteva specii de lilieci protejate prin lege, ca Myotis, Miniopterus și Rinolophus.
Mai multe fotografii aici.
Pentru ziarul online Ultima Oră, Daniela Eremia