Popularitatea autocraților, un paradox

Un sondaj recent realizat de grupul de reflecție politic Globsec a arătat că 55% dintre slovaci au o percepție pozitivă despre președintele rus Vladimir Putin, iar pentru 47% dintre respondenți, Rusia este cel mai important partener al Slovaciei.

În sondajul în care respondenților li s-a cerut să indice două țări ca parteneri strategici, Germania s-a clasat pe primul loc, iar SUA s-au poziționat aproape de China, și mult sub Rusia, care este percepută ca partener strategic de către aproape jumătate dintre slovaci.

Pornind de la aceste opinii, ascensiunea autocrației și a populismului de dreapta continuă.

Într-un raport anual intitulat „Freedom in the World”, organizația Freedom Housea constatat că libertatea la nivel global a înregistrat un declin constant timp de 13 ani consecutivi.

În această perioadă, aproximativ 116 țări au înregistrat un declin net al libertății și doar 63 au înregistrat o creștere netă, a spus Freedom House. Preocupări similare apar în ultimul „Index al Statului de Drept”, al World Justice Project, o inițiativă a societății civile din Washington.

Conform acestui studiu, limitele puterilor guvernelor, precum justiția independentă, mass-media gratuite și supravegherea legislativă a executivilor au scăzut semnificativ în țări precum China, Egipt, Ungaria, Filipine și Turcia.

Unul dintre cele mai izbitoare lucruri despre degradarea statului de drept este faptul că acesta se realizează prin legi și instituții juridice. Legea în sine este deturnată și utilizată pentru erodarea controalelor exercitate asupra puterii”, spune Elizabeth Andersen, directorul executiv al World Justice Project.

Iată și câteva moment relevante. Ziya Selcuk, ministrul Educației din Turcia, a anunțat la un moment dat că guvernul a eliminat peste 300.000 de cărți din școli și biblioteci și le-a distrus.

Sub președintele Xi Jinping, liderul suprem al Chinei din 2012, autoritățile au închis librăriile care vând materiale ce critică partidul comunist, au făcut presiuni asupra autorilor independenți și au oprit aproape în totalitate accesul la informații necenzurate pe internet.

Există și autocrați care au întâmpinat rezistență, în Italia, de pildă, unde Matteo Salvini, liderul Ligii italiene, și-a pierdut funcția după ce și-a supraestimat capacitatea de a forța alegerile parlamentare.

Dar Liga își păstrează influența în prim-planul politicii italiene, având încă o plajă largă de susținători în electorat. Și Moscova a fost cuprinsă de mari demonstrații anti-guvernamentale, dar puterea lui Vladimir Putin se menține intact.

La fel popularitatea sa, deși înregistrează fluctuații. Altfel nuse explică rezultatul referendumului care i-a permis să se perpetueze la putere, de unde continuă să se „bată” cu opozanții având în spate un întreg sistem de stat.

Nivelul de trai al rușilor stagnează, modificările sistemului de pensii de stat nu sunt favorabile cetățenilor, politicile de mediu nu sunt c ear trebui, iar poliția și serviciile de securitate sunt atotputernice. Și totuși…

Pentru Occident, realitatea rece nu este că autocrația va triumfa și democrația va eșua, ci mai degrabă că epoca de 500 de ani a supremației globale occidentale se află într-un punct major de cotitură. Iar pandemia parcă le-a venit mănușă autocraților, care au avut ocazia să iasă în evidență ca salvatori rapizi și eficienți ai națiunii.

Nimic ca o pandemie care să mărească ratingurile unui autocrat. Liderii cu tendințe autoritare se află în top în sondajele de opinie, chiar dacă economiile se află în dificultate, sistemele de sănătate au vădit carențe majore, iar libertățile au căzut, una câte una.

„Salvatori” în orice criză

În pofida restrângerii libertăților, liderii de forță din Europa Centrală și de Sud-Est se bucură de o creștere a popularității. De ce?

Pentru că, spun specialiștii, cetățenii acordă prioritate securității în vremuri de spaimă generalizată, iar acest instinct este ușor de exploatat de liderii iliberali dornici să-și consolideze puterea.

Oamenii caută un salvator, din cauza fricii și anxietății. În toată lumea liderii autocrați au început să fie mai puternic susținuți, din această cauză”, explică Sezin Oney, politolog din Istanbul.

În Turcia, un sondaj publicat de Compania de Cercetare Metropol a arătat sprijinul public masiv pentru președintele Recep Tayyip Erdogan, popularitate care a crescut în perioada de criză sanitară, de la o lună la alta, cu procente impresionante, chiar și de 15%.

Cu puțin timp înainte ca Parlamentul Turciei să voteze pentru un pachet de legi pline de constrângeri, inclusiv control guvernamental asupra mass-media, a societății civile, a mediului academic și a ocial media, președintele Erdogan declara: „Unele mass-media și politicieni sunt mai periculoși decât virusul. Atacă și critică guvernul, în loc să-l susțină în aceste zile grele, dar țara noastră va scăpa de viruși mass-media și politici foarte curând”.

Așadar, pandemia a oferit autocraților și iliberalilor o oportunitate fără precedent de a obține aprobarea populară pentru puteri sporite, care, în vremuri normale, ar fi văzute ca tiranie.

Statul de drept și libertățile politice sunt erodate într-un număr din ce în ce mai mare de democrații. Efectele pandemiei vor intensifica aceste evoluții. Abuzurile de putere sunt în creștere în autocrațiile din întreaga lume”, arată un raport extins al

Și Parlamentul Ungariei a adoptat un pachet de măsuri de urgență despre care criticii spun că acordă premierului Viktor Orban dreptul de a guverna prin decret atât timp cât dorește și amenință jurnaliștii cu închisoarea dacă pictează o realitate care diferă de cea descrisă de guvern.

Dar în timp ce regimul Orban scandalizează și irită Bruxelles-ul, sprijinul intern pentru partidul Fidesz și guvernarea premierului s-a consolidat. Un sondaj realizat de institutul de votare Nezopont a constatat că 78% dintre respondenți erau mulțumiți de măsurile guvernului.

Guvernul populist polonez a introdus rapid măsuri ca limitarea liberei circulații și alte reglementări au fost printre cele mai dure din Europa, interzicând plimbările prin parcuri și păduri. În același răstimp, ratingul președintelui polonez Andrzej Duda a crescut suficient pentru a-l face învingător în alegeri.

În Serbia, unde criticii au acuzat multă vreme Partidul Progresist Sârb de autoritarism, guvernul a introdus măsuri draconice.

Dar sârbii nu au avut nimic împotrivă; potrivit unui sondaj al grupului de reflecție al Institutului pentru Afaceri Europene din Belgrad, peste 61 % dintre respondenți ar fi votat tot pentru formațiunea condusă de puternicul președinte Aleksandar Vucic.

Roxana Istudor

 

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.