Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, că USL este „cea mai bună formulă de guvernare” și o va păstra pentru 2014, 2015 și 2016.

„Am ales ca și în 2014 și în 2015 și în 2016 formula de succes care a permis aceste rezultate (economice — n.r.), și anume Uniunea Social Liberală, să o păstrăm. (…) Cea mai bună formulă de guvernare este USL. (…) Sunt extraordinar de fericit alături de membrii Guvernului, de ceea ce am confirmat azi, că în 2013 am făcut treabă bună în economie”, a declarat Ponta, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria în care au fost prezentate rezultatele economice ale României pe 2013 .

Ponta: E prima dată în 20 de ani când România a exportat mai mult decât a importat

În altă ordine de idei, în cadrul conferinţei, premierul României a ţinut să anunţe că pentru ţara noastră se poate vorbi de o creştere economică „mult peste aşteptări”.

„Astăzi, Institutul Naţional de Statistică şi, ulterior, Eurostat-ul, au dat în mod oficial o parte din datele referitoare la anul 2013 şi aş vrea să marchez, alături de toţi cei care au contribuit la acest lucru, o performanţă extraordinară a României, şi anume anunţul oficial privind creşterea economică, 3,5%, mult peste estimarea iniţială a partenerilor noştri internaţionali – cred că 1,6% a fost estimarea iniţială –  deci, mai mult decât dublu; până la urmă, mult peste convingerea noastră, a celor care trăim zi de zi şi ne gândim că viaţa economică este întotdeauna cea mai mare provocare;  şi mult peste media şi majoritatea ţărilor Uniunii Europene, ţările noastre partenere în cadrul Europei, faţă de care ne raportăm de fiecare dată. Aş vrea doar să reliefez faptul că această creştere economică este meritul tuturor celor care, în România, au muncit în anul 2013, pentru a avea o creştere-record  a producţiei industriale, a exporturilor, a agriculturii. Vreau să precizez de la început că, într-adevăr, agricultura a contribuit, dar nu toată creşterea economică e datorată agriculturii; cifrele din partea INS şi Eurostat sunt acum oficiale şi agricultura, alături de industrie, alături de servicii, alături de absorbţia fondurilor europene au făcut posibil acest lucru, iar România, care s-a obişnuit de multe ori să fie pe primul loc în sens negativ în anumite domenii, pe plan european.
Vreau să salut faptul că suntem pe primul loc la creştere economică şi să mulţumesc tuturor celor care, în ţara noastră, au muncit pentru ca aceste rezultate să apară. Este un trend pozitiv pe care, în mod sigur, trebuie să-l păstrăm în perioada imediat următoare.
După cum aveţi datele oficiale, creşterea la trimestru este, raportat la toate celelalte ţări ale Uniunii Europene, mult peste aşteptări şi ne permite să fim optimişti pentru perioada care urmează. Extrem de important – şi este un efort comun, al Guvernului, al mediului privat, al politicii monetare duse de Banca Naţională a României –  rata inflaţiei a ajuns la un minim istoric de după 1989, după anul 2010, când ajunsesem din nou la 7,9, nu chiar la două cifre, dar, oricum, la o rată importantă a inflaţiei. 2013 – 1,55 şi în ianuarie deja 1.06. Efectivul salariaţilor din economie reprezintă în continuare cea mai mare provocare pentru societatea noastră şi pentru economie, după căderea extrem de abruptă din 2009, peste 500 de mii de locuri de muncă pierdute în perioada 2010-2011. Există un reviriment, însă acesta trebuie accentuat prin măsurile pe care Guvernul le-a luat deja, cele referitoare la angajarea, de fapt, la deducerea a jumătate din costul salarial pentru cei care creează peste 20 de locuri de muncă, prin implementarea schemei de ajutor de stat pentru IMM-uri şi prin reducerea contribuţiilor de asigurări sociale;  însă, nu putem să uităm contextul european, în care România, până la urmă, evoluează şi modul în care trăim, cu excepţia Germaniei şi a Marii Britanii, celelalte ţări ale UE au pierdut din numărul de locuri de muncă stabile şi atunci, în mod sigur, o creştere semnificativă poate să aibă loc doar dacă această tendinţă pozitivă economică se menţine pentru o perioadă de cel puţin doi ani. Atunci se va reflecta şi în numărul de locuri de muncă.
În ceea ce priveşte rata şomajului, România este în partea, să zic, nu e neapărat bine să ai 7,1% rata şomajului, însă este sub media europeană – 10,7% – şi este în mod sigur alături de ţări care au o economie mult mai performantă decât România: Olanda, Danemarca, Austria, Germania, Cehia şi înaintea altor ţări. Evident că eforturile economice pe care le facem sunt în direcţia reducerii şomajului.
În mod sigur, dincolo de rezultatul de 3,5% creştere economică, în mod real, cel mai mare și poate mai neaşteptat succes pe care România l-a avut în 2013 este o evoluţie radical îmbunătăţită a ratei de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune de la 6,3% în 2011 la 33,47% este cifra oficială cu care încheiem anul 2013. Vreau să precizez că a fost un efort uriaş din partea tuturor miniştrilor şi ministerelor şi autorităţilor de management, organisme intermediare şi sunt aici prezenţi – de aceea i-am şi invitat pe colegii mei miniştri, care au avut în directă responsabilitate autorităţi de management şi organisme intermediare -, un efort extraordinar de deblocare a programelor europene, de schimbare a procedurilor, de îmbunătăţire a activităţii personalului. Rata cea mai mare de creştere s-a înregistrat la Mediu şi la Transporturi, acolo unde, de fapt, am pornit aproape de la zero, dar nu vreau să uităm niciun moment câte mii şi mii de necazuri şi de dosare am găsit atât la POSDRU, la creşterea competitivităţii economice, în multe, multe alte zone, în care lucrurile au mers foarte prost. Domnul ministru Constantin îmi atrage de fiecare dată atenţia că ne concentrăm şi ne lăudăm doar cu fondurile structurale şi de coeziune, pentru că fondurile din agricultură oricum au mers foarte bine; la plăţi directe cred că e prima dată de când am intrat în Uniunea Europeană când facem plăţile în luna ianuarie, iar la fondurile alocate dezvoltării rurale rata de absorbţie este 67% şi bănuiesc că nu va fi niciun fel de problemă să luăm toţi banii pe care îi avem pe politica agricolă comună.

După cum vedeţi, în mod oficial, România este la un procent dublu faţă de următoarea ţară din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul de creştere a sumelor rambursate raportat la primii șase ani ai exerciţiului financiar și evident că acest lucru a fost posibil şi pentru că avem foarte mult de recuperat, de aceea am crescut atât de repede.
Extrem de important: subvenţiile directe pentru agricultură au crescut în fiecare an în mod real, de la anul 2011 – 100 de euro pentru hectar, 2012 – 119 euro la hectar, 2013 – 139 de euro la hectar, 2014 – 159 de euro, subvenţiile pentru fiecare hectar sunt plătite deja în mare parte, prin împrumutul din Trezorerie, care a fost acordat Ministerului Agriculturii, iar banii vor fi imediat recuperaţi de la Comisia Europeană, 96% efectuate plăţi.
În 2015 va continua această tendinţă de creştere reală a subvenţiilor la agricultură, iar rezultatele, alături de alte măsuri pe care le-am luat, sunt evidente în ceea ce priveşte revirimentul agriculturii româneşti;  pentru prima dată după 20 de ani, după 1994, România a exportat mai multe produse alimentare decât a importat. Deci, de 20 de ani, importam mai multă mâncare decât exportam. Cifrele la 11 luni arată un excedent comercial pentru România de 300 milioane de euro şi, cel mai important lucru, exporturi de produse agroalimentare de aproape 5 miliarde de euro, pe măsură ce pieţe pe care România nu le-a accesat în mod tradiţional, mă refer în primul rând la China, la pieţe asiatice, la Rusia sunt deschise pentru agricultura românească, Turcia, unde s-au ridicat, de asemenea, restricţii;  evident că această tendinţă de creştere poate să capete o viteză chiar şi mai mare şi România să redevină unul din marii producători şi exportatori de produse agroalimentare. De fiecare dată reamintesc faptul că România şi-a construit deja în aceşti doi – trei – patru ani, un brand internaţional în ceea ce priveşte agricultura ecologica şi că, în aceste zile, la  Nürnberg, la cel mai mare târg mondial de produse bio, România este una din ţările cu cea mai importantă participare şi cu cel mai important potenţial.
Câştigul salarial mediu net a crescut din aprilie 2012 – 1.553 lei, 1.697 lei  în decembrie 2012, 1.760 lei în decembrie 2013 şi este important ca orice creştere economică să fie resimţită şi în veniturile populaţiei. Este important ca această creştere economică pe care o simte populaţia, fie că-i vorba de salariu mediu net sau de creşterea salariului minim: 2012 – 700 de lei, 2013 – 802 lei, 2014 este deja 850 lei şi, de la 1 iulie, 900 lei.
De asemenea, pensia medie lunară în sistemul de asigurări de stat a crescut – 778 lei, 811 lei şi, în 2014, va ajunge la aproape 900 RON. Aceste trei rezultate – câştigul mediu, pensia medie, salariul minim – trebuie să reflecte, până la urmă, modul în care rezultatele economice se simt pentru fiecare cetăţean şi în măsura în care proiectul privind acel credit fiscal pentru plata ratelor la bancă va aduce în piaţă încă aproape 4 miliarde RON, acest lucru se va resimţi în mod direct şi în creşterea consumului, în creşterea Produsului Intern Brut şi a nivelului de viaţă. Toate aceste creşteri sunt importante în condiţiile în care cursul de schimb euro-leu a stagnat după 2012, pentru că, dacă avem creştere în lei, dar devalorizarea faţă de euro este accentuată, practic, ce se câştigă pe o parte, se pierde pe alta. Pentru toţi cei care au credite în euro, pentru toate companiile private care şi-au făcut business-planuri, această stabilitate a cursului de schimb este extrem de importantă şi este rezultatul unor politici economice stabile.
Este extrem de important de spus că, în ultimii doi ani, România şi-a îmbunătăţit în mod radical percepţia pe pieţele financiare private internaţionale, nu mai suntem ca în 2009, când doar Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au fost dispuse să ne împrumute cu bani; în acest moment toate emisiunile de titluri de stat au fost supra-subscrise.  Suntem consideraţi, la nivel european, încă având un risc mai mare decât Polonia sau Germania, dar ca o ţară cu riscuri net scăzute faţă de mulţi dintre vecinii noştri din Europa, şi asta se reflectă în mod direct în dobânzile pe care le plătim şi, pe care, de fapt, le vor plăti guvernele şi generaţiile viitoare, pentru împrumuturile României.
Vreau să mulţumesc BNR, care a sprijinit acest trend pozitiv şi, de asemenea, creditarea activităţii economice, printr-un mix de politici monetar-fiscal-bugetare şi printr-o reducere radicală – în 2009 era 10, 25% pe rata dobânzii de referinţă, în ianuarie 2014 este cea mai mică rată din 1989 încoace, 3, 5%. Asta înseamnă că băncile pot să împrumute mai uşor beneficiarii, şi la preţuri mai mici. Costurile de finanţare pe care statul român le plăteşte au scăzut atât în lei, cât şi în valută, şi vreau să precizez că, pentru prima dată în istorie, România a emis obligaţiuni în dolari, la o maturitate de 30 de ani; deci cei care ne-au împrumutat bani privaţi au încredere că România peste 30 de ani îşi va plăti fără probleme, şi în următorii 30 de ani, datoriile. Este un semn de încredere extraordinar. Iar în mod concret în 2014 România se va împrumuta cu 2 miliarde de euro mai puţin decât în anii precedenţi. Deci, 2 miliarde de euro, mai puţin, împrumuturi în 2014, faţă de perioada anterioară.
O veste extrem de bună, care, sigur, poate fi o surpriză, dacă cineva lua în serios declaraţiile politice, că fug investitorii străini din România. Din fericire, după o cădere constantă după 2008, 2009, 2010, 2011, în 2012 a avut loc o oarecare plafonare, iar în 2013 investiţiile străine directe au crescut peste nivelul lui 2010; evident, trebuie să păstrăm acest trend, însă vreau să precizez că în această creştere un rol important l-au avut programele de ajutor de stat pentru firme private care au creat locuri de muncă; 600 de milioane de euro în 2013 au fost ajutoare de stat, şi cred că a fost foarte bine că România a folosit aceste instrumente europene de stimulare a creării locurilor de muncă şi, evident, acelaşi lucru trebuie să-l facem în 2014.
Şi pentru Bursa de Valori Bucureşti, un alt semn al însănătoşirii României, anul 2013 este cel mai bun an de după criză. O creştere a tranzacţiilor cu 43% şi a profiturilor cu 37%. Din acest punct de vedere, listarea Romgaz, listarea celorlalte companii, Transelectrica, Transgaz, şi listările din acest an, Hidroelectrica, Electrica, Compania Energetică Oltenia, sunt un semn de încredere şi învestitorii privaţi în pieţele de capital consideră România, evident, după Varşovia, care are o altă vechime şi tradiţie ca piaţă de capital care se dezvoltă cel mai repede şi mai sănătos, în această regiune.
Exporturile – în urmă cu 15 ani, dl ministru Voinea îmi aduce aminte, un reputat analist spunea că România nu va putea niciodată să exporte mai mult de 10 miliarde de… atunci nu cred că erau euro, dolari, nu? Bun! Nu s-a înşelat decât de cinci ori, slavă Domnului! Sau de şapte – nu mai ştiu cum este rata de schimb. România a ajuns la 49,6 miliarde de euro exporturi în 2013. Important este că în 2014 putem, practic, să dublăm anul 2009 şi asta înseamnă o creştere sănătoasă, în condiţiile de competitivitate extrem de ridicate, pe plan european şi pe plan mondial. Din acest punct de vedere, vreau să anunţ intenţia Guvernului de a continua să dezvolte relaţii economice şi cu alte pieţe decât cele din UE; vorbesc de pieţele asiatice, vorbesc de ţări, de economii care se dezvoltă extrem de rapid şi care, iată, au reprezentat şi pot reprezenta pentru România pieţe de desfacere extrem de importante. Aici este nevoie doar de inteligenţă şi de bunăvoinţă politică, pentru ca blocajele care au existat în aceşti ani să fie înlăturate şi pentru ca România să fie considerată un partener comercial important, pentru ţări care şi-au dezvoltat economiile foarte mult în ultima perioadă.
În continuare, avem, evident, o balanţă negativă comercială, însă, dacă exporturile au crescut cu 10% nu s-a făcut doar pe baza creşterii importurilor, acolo creşterea este doar de 1%, asta înseamnă un câştig net important pentru România, iar deficitul comercial în termeni nominali a scăzut cu aproape 4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă mai puţini bani care au plecat din România pentru a importa bunuri, servicii, produse din afara României. Toate aceste evoluţii s-au făcut pe fondul unei reduceri drastice, dureroase uneori, a deficitului bugetar, în aşa fel încât România, de la faimosul minus 9% deficit în 2009, a încheiat anul 2013 cu un deficit de 2,6% şi în 2014 are obiectivul 2,2%. Mai pe înţelesul oamenilor, care nu au o cunoştinţă directă sau, până la urmă, o simpatie pentru ideea reducerii deficitului, asta înseamnă, cu cât cheltuim mai mult decât producem. Deci, cu cât ne împrumutăm mai puţin pentru generaţiile care vin. Aşa cum noi plătim acuma împrumuturile făcute în 2009, la FMI, la Comisia Europeană, putem să lăsăm celor care vin repede după noi, peste trei, patru, cinci, şase ani, mai puţini bani de returnat, de rambursat şi, evident, mai mulţi bani de cheltuit pentru ceea ce este cel mai mare nevoie, şi anume, cheltuielile publice pe POS finanţat pentru educaţie, pentru sănătate – acestea două reprezintă în mod sigur pentru Guvern şi pentru România priorităţile absolute, fără a uita însă de necesarul extraordinar de investiţii în infrastructură, în multe alte domenii în care România are încă decalaje importante de recuperat. Vreau să anunţ obiectivele pe care Guvernul pe care îl conduc, alături de această echipă guvernamentală le are pentru perioada 2014 -2015.
România astăzi îndeplineşte toate criteriile de convergenţă nominală pentru a adera la spaţiul euro. Asta înseamnă că avem rata inflaţiei, rata dobânzii la  obligaţiuni, cursul de schimb, deficitul bugetar şi datoria publică care ne-ar permite, din punct de vedere, repet, nominal, să intrăm şi mâine în zona euro. În realitate, dincolo de aceste criterii de convergenţă nominală, pe hârtie, este vorba şi de convergenţa reală, şi anume, capacitatea economiei României de a îndeplini toate condiţiile de competitivitate şi stabilitate pentru zona euro. Din acest punct de vedere, dacă păstrăm acest trend pozitiv şi continuăm să îmbunătăţim condiţiile de convergenţă reală, România îşi poate atinge ţinta nouă asumată, de a fi un membru integrat deplin în spaţiul euro, în anul 2019, anul în care, de altfel, România va şi deţine preşedinţia Uniunii Europene; şi cred că, din punct de vedere simbolic, stabilirea acestui target şi îndeplinirea sa va reprezenta în mod sigur încă un pas decisiv al integrării noastre în structurile europene.
Creşterea economică, care a stat la baza construcţiei bugetului pe 2014, este de 2,2%, cu un deficit de 2,2%, avem aproape o cotă unică aici, de creştere şi de deficit. Îmi doresc foarte mult aici să nu respectăm această egalitate şi, daca în 2013 am pornit cu ideea unei creşteri de 1,6 şi am ajuns la 3,5, să consider că nu suntem prea ambiţioşi, sperând să păstrăm tendinţa de creştere economică peste 3%, iar reducerea continuă a deficitului bugetar intră în obligaţiile pe care România şi le-a asumat la momentul semnării Tratatului Fiscal. În 2014, investiţiile publice vor reprezenta de trei ori deficitul, deci investim mult mai mult din buget decât, să zicem, ne-am împrumuta, şi ar reprezenta 6% din Produsul Intern Brut. Pentru agricultură, peste 2 miliarde de lei vor fi alocate pentru subvenţii, pentru sprijinirea producătorilor agricoli – 1,5 şi 0,6 – plăţi naţionale directe, complementare, în sectorul vegetal. Investiţiile în mediul rural vor creşte de la 14 la 18 miliarde în anul 2014 şi, evident, în acest domeniu, un rol esenţial, ca şi în 2013, îl va juca capacitatea noastră de continuare a creşterii absorbţiei fondurilor europene. 2014 trebuie să reprezinte încă, câte miliarde de euro, domnule ministru? Patru?
Eugen Teodorovici: În total mai avem 10,5 miliarde de euro pe următorii doi ani de zile, cu cât cheltuim mai mult în 2014, cu atât(…).
Victor Ponta: Am înţeles. Trebuie să ne rămână mai puţin pe final, pe 2015. Salariul mediu trebuie şi va creşte cu minimum 5%; pensiile, indexarea cu 3,75 a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, iar pentru 2015, practic, putem să stabilim o indexare de 4,5%; creşterea salariului minim pentru ca media de 200 de euro să fie depăşită în 2015; la fel, venitul minim garantat; o inflaţie care, printr-o politică fiscal-bugetară prudentă, să permită Băncii Naţionale să se încadreze în ţintele anuale de inflaţie pentru 2014 şi 2015, adică, 2,5% plus-minus un punct procentual; reducerea ratei şomajului sub fatidica cifră de 7 şi un plus real de 100.000 de noi locuri de muncă; continuarea scăderii numărului de persoane aflate în risc de sărăcie.
Acestea sunt datele oficiale pe care le putem prezenta pentru 2013 şi care stau la baza obiectivelor pe care ni le-am stabilit în 2014-2015.
Vreau să mulţumesc tuturor membrilor Cabinetului, care au contribuit ca Guvernul să aibă o politică economică de natură să sprijine aceste date cu totul şi cu totul excepţionale şi îmi doresc foarte mult ca stabilitatea politică şi a politicilor mai ales, macroeconomice, să permită ca în 2014-2015 România să păstreze acest trend extrem de apreciat pe plan european şi internaţional, şi să ofere societăţii româneşti exact acea dezvoltare economică şi socială, de care are atât de mare nevoie, după perioada extrem, extrem de grea, 2009-2011, a crizei economice şi sociale.
Sunt absolut convins că în această formulă putem să ne atingem obiectivele prognozate şi sunt foarte, foarte bucuros că în acest sfârşit de săptămână, folosind momentul anunţului oficial al INS şi al Eurostat putem să vorbim despre cel mai important lucru şi anume despre economie.”

Comments

comments