Presimțiri sumbre
De ce aruncă în aer d-sa domnul Crin Antonescu o coaliție care are o pondere de 70%? Este depresiv? Are tendințe suicidare? Nici pe departe. De doi ani de zile, joacă poker la vedere, nu face politică. Se află sub stăpânirea adrenalinei jucătorului care plusează, lansează baloane de încercare îndrăznețe și riscante (adică, în termenii jocului – cacealmale), aruncă pe masă, drept miză finală, ultimul fișic pe care îl mai are: stabilitatea politică și economică a țării. Are acest domn vreo preocupare pentru stabilitatea țării sau este mânat doar de spiritul jocului?
Din perspectivă culturală, cu siguranță, d-sa știe că gratuitatea jocului își are locul în artă și în divertisment. În politică însă, vorbim despre realitatea lumii, care poate fi descrisă cu orice epitete, dar nu cu epitetul GRATUITATE. Culturalicește așadar, d-sa este, fără dubiu, lămurit. Nu este lămurit însă în zona numită RESPONSABILITATE POLITICĂ. Și aici vorbim despre caracter, despre valori morale, despre cultură politică. Și atunci, poporul acesta nu are de ce să aștepte ca d-sa să se lămurească în privința valorilor morale. În această ordine de idei, de unde știm noi că, odată devenit președinte, până se lămurește în chestiunile moralității politice (dacă se va lămuri vreodată), ale abnegației și ale patriotismului, d-sa nu joacă poker pe masa politicii internaționale și, la un moment dat, nu pune drept miză țara, adică pe noi, viermii, care credem că avem dreptul la o viață în societate, la un traseu al carierelor, la planificări personale și la toate celelalte?
(Raționamentul conform căruia d-sa a ajuns la concluzia că nu va putea câștiga voturile PSD-ului și atunci se reorientează către electoratul de dreapta, ar putea fi corect în plan pur teoretic. Practic însă, nu se susține. În condițiile în care PSD își va onora angajamentul, d-sa domnul Crin Antonescu nu are un contracandidat redutabil și este destul de greu de imaginat că acesta ar putea să apară în următoarele câteva luni. Așadar, chiar și în condițiile unui vot mai slab din partea electoratului dur al PSD, tot ar câștiga. Pe de altă parte, dacă PSD nu își va respecta angajamentele, admițând că teoria emotivității electoratului român care se înduioșează și votează în masă victima este adevărată, tot ar păstra prima șansă. Așa însă, declanșând explozia USL și aruncând țara în instabilitate, este greu de spus dacă mai are prima șansă).
Pentru că deja taberele s-au format, revenim la ideea că d-sa este acela care aruncă în aer totul. Gândim așa, pentru că ce face d-sa de câteva săptămâni încoace este orice, numai negociere/dialog, nu. Știe prea bine, căci a fost de acord cu ea, că în organigrama guvernului, ministrul de finanțe este vice-prim ministru și negociator șef cu FMI. Îl propune pe d-sa domul Klaus Iohannis în această funcție, inclusiv în aceea de negociator șef din poziția de ministru de interne, refuzând nominalizarea sa în funcția de ministru de finanțe, pe motiv că nu ne putem bate joc de o asemenea valoare punându-l într-o funcție pentru care nu are competență. Dar este competent să coordoneze ministerele economice. Splendidă contradicție în termeni. În același timp, contradicția este mascată cu epitete ornante (de la parșivel, la chelner și, de aici, la obraznic și mincinos) și cu patetisme. Săriți! Indignați-vă! Revoltați-vă! Suntem dați afară de la guvernare! Suntem batjocoriți! Suntem violați! (În realitate nu i-a dat nimeni afară nici de la guvernare și nici din cuibușoarele producătoare de foarte mulți bani care provin din banii noștri). Plus jigniri incalificabile la adresa unei persoane care pare și serioasă și echilibrată și competentă în domeniul ei, d-sa domnul Daniel Constantin.
De ce procedează așa d-sa domnul Crin Antonescu? Cine îl sfătuiește? Aflăm că sfătuitorul, eminența cenușie ar fi, mai nou, domnul Cozmin Gușă. O persoană foarte inteligentă, al cărei uriaș merit în cultura română este acela că a introdus-o și a lansat-o în viața publică pe distinsa Laura Andreșan. Cozmin Gușă, o persoană cu evidente simpatii politice și geostrategice moscovite.
Felicitările noastre, acestui președinte al Senatului, ajuns în această poziție pentru că” nesemnificativul” Daniel Constantin i-a cedat funcția din fair-play (sperăm că știe cât de cât ce înseamnă fair-play!), căci de aici, rezultă încă o dată că dispune de un infailibil discernământ profesional-politic.
Nu vom putea fi decât fericiți când va deveni președintele nostru, al tuturor, chiar dacă ne va mai admonesta disprețuitor cu epitete precum” obraznici” sau altele, dacă vom îndrăzni să facem vreo grevă, vreun miting, dacă vom îndrăzni să ne cerem, nemernicii de noi, vreun drept, nu de alta, dar așa scrie în legi. De-abia așteptăm să trăim în această beatitudine.
În definitiv, care ar fi proiectul de țară al d-sale domnului Crin Antonescu, în calitate de eventual viitor președinte?
Nici nu știm cui să adresăm această întrebare. D-sale domnului Cozmin Gușă? Vreunui venerabil? Sau PPE? Căci rezultă că degeaba am adresa-o d-sale domnului prezidențiabil. D-sa are alte preocupări. Să imagineze și să pună în scenă cacealmale.
Cu revizuirea Constituției, este limpede, a eșuat. În privința regionalizării, nu știm ce idei îl mână. Cu depolitizarea statului, este clar. D-sa este perfect liberal și perfect coerent. Meritocrația se reduce la carnetul de partid + bani (vedeți atitudinea față de d-sa domnul Relu Fenechiu) și, de la caz, la caz, la look-ul top model. Așa se face că, printre altele, doamna Mariana Câmpeanu trebuie acum să rezolve singură, nu cu ajutorul jucătorului de poker, șeful ei de partid, tot felul de probleme josnice. Nu este top model. Pare chiar a fi o profesionistă în domeniul său. De unde rezultă că profesionalism + non-top model = demisie, în logica liberalului (?) Crin Antonescu.
Încă o dată, suntem adânc impresionați. Felicitările noastre!
Nu în ultimul rând, d-sa domnul Crin Antonescu, inițiind și provocând această destabilizare (ce contează recent demonstrata creștere economică? Rezultă că ea nu trebuia să se producă!) dovedește o logică infailibilă.
Aceea conform căreia, d-sa va produce plusvaloare la această masă de poker (țara), adunând un nimic (cum rezultă că este chiar d-sa) cu un alt nimic, președintele PDL, d-sa domnul Vasile Blaga. (Să ne explicăm. Pentru noi, d-sa domnul Vasile Blaga a devenit un nimic din punct de vedere managerial și politic, spre deosebire de unii care îi tot inventează calități, în secunda în care, acum ani de zile, fiind ministru de interne, a anunțat placid, ca pe ceva mai mult decât firesc, că” Omar Hayssam a părăsit țara de 11 zile”). La care se adaugă alte nimicuri: mărul verde, dar și un președinte care, în virtutea” măreției dreptului” este, de jure, în acelaşi timp și demis și validat.
În logica d-sale domnul Crin Antonescu, din adunarea tuturor acestor nimicuri (zerouri), rezultă ceva: plusvaloare. Adică progres, bunăstare și fericire.
Trăim în plină și agresivă sfidare a principiului noncontradicției. Adică în plin absurd. Dar, să nu ne mirăm prea tare. Exact aceasta este logica șmecherelii, adică a cacealmalei.
Așa, stând lucrurile, regretăm amarnic că l-am cunoscut pe d-sa domnul Crin Antonescu (slavă Domnului, numai ca telespectator, nu altfel) și, mai ales, că am avut momente când am crezut în d-sa. În competența d-sale. În moralitatea politică a d-sale. În așa-zisa viziune politică a d-sale. Suntem obligați să ajungem la concluzia că nu dispune de nici una din aceste valori.
NOTĂ. Nu dorim ca jucătorii de poker să se simtă atacați. Ce atacăm noi aici cu o indignare pe care nu o descriem, este INCOERENȚA ACȚIUNII POLITICE. Când jucăm poker, jucăm jocul după regulile lui. Când facem însă politică, trebuie să o facem în conformitate cu standardele unui stat de drept. Cu alte cuvinte. A transporta un truc permis în poker (cacealmaua) în politică, înseamnă nu a-ți păcăli adversarul, ci a minți societatea. Minciuna fiind deliberată, planificată, se situează în zona defectelor de caracter. Iar în politică, în zona trădării. Acum de-abia, post factum, rezultă că strategia pokeristică a acestui domn, Crin Antonescu, a fost avută în vedere încă din primele momente ale fondării USL, odată cu cooptarea în PNL a acelui domn cu un nume metaforic, ce trimite poetic, la conifere: d-sa domnul Sorin Frunzăverde. Acum devine clar de ce PNL are probleme cu reașezarea instituțională a STS. Acuma devine clar de ce se cramponează de Ministerul de Interne și, probabil și de un etnic german care, altminteri, până la proba contrară, este un cetățean perfect onorabil. Așadar, ce propune acest alt Jucător poporului român? Propune fără să o spună deocamdată, o axă PPE-Băsescu-Antonescu. Adică. După ce poporul acesta a scăpat de Moscova (un fel de a spune căci, câtă vreme Dumnezeu ne-a plasat și pe noi și Moscova unde ne-a plasat, este foarte greu să scapi vreodată de Moscova), după ce poporul acesta a scăpat de Ceaușescu, iată-l adus în situația de a sta în poziție de drepți în fața PPE și a afaceriștilor trimiși de SUA pe post de ambasadori.
C.F. POPESCU