Scandal pe tema cardului de sănătate. Povestea ajunge la DNA

Publicat: duminică, 14 iulie 2013

Neregulile au fost sesizate de către inspectorii Corpului de Control al prim-ministrului, într-un raport redactat în urmă cu aproape o lună.

Controlul a fost efectuat la Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) şi Imprimeria Naţională privind respectarea cadrului organizatoric şi funcţional pentru introducerea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, potrivit b1 tv.

În perioada de pe timpul controlului, președintele CNAS era Lucian Duță (10 decembrie 2009 – 8 mai 2012), Dorin Ionescu interimar (director general, 9-24 mai 2012) şi Doru Bădescu (25 mai 2012-13 iunie 2013).

În document se arată că introducerea cardului a fost aprobată, în şedinţă de guvern la începutul lunii septembrie 2010, prin memorandum aprobat de premierul Emil Boc, iniţiat de ministrul Sănătăţii Attila Cseke, şi şeful CNAS, Lucian Duţă, fiind stabilită producerea cardurilor începînd cu ianuarie 2011 într-un ritm de un milion carduri lunar, astfel încât toţi cei 18,5 milioane de asiguraţi, la care se face referire în memorandum, să fie acoperiţi în 18-19 luni.

Inspectorii îl acuză însă pe Lucian Duţă că nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit defectuos obligaţiile de serviciu, prin faptul că nu a încheiat cu Imprimeria Naţională contractul pentru producerea cardului, a propus acordarea către Poşta Română, prin negociere fără publicarea unui anunţ de participare, a contractului de curierat, fără ca Poşta să aibă exclusivitate pentru prestarea acestor servicii şi a determinat o pagubă la Imprimerie de peste 1,2 milioane euro.

Fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duță, spune că premierul Victor Ponta este cel care a blocat proiectul cardului de sănătate, prin oamenii săi de la CNAS.

„De un an şi două luni nu mai conduc CNAS. CNAS a fost condusă de finul lui Victor Ponta, Doru Bădescu, timp de un an şi o lună, şi de protejatul lui Ponta şi Antonescu, Cristian Buşoi, de o lună. Cardul de sănătate, proiectul meu, reprezintă elementul central antifraudă din sistemul de sănătate. Prin aplicarea lui s-ar economisi 400 de milioane de euro pe an, bani care s-ar fi dus direct către pacienţi. Cardul a fost blocat. De cine? De Victor Ponta, prin finul lui, fostul şef al CNAS. Victor Ponta a blocat sistemul antifraudă. Lui Victor Ponta nu-i pasă de pacienţi, îi pasă de clienţii politici”, afirmă Lucian Duţă într-un comunicat remis duminică.

El subliniază că, sub conducerea sa, CNAS nu a încheiat niciun contract cu Poşta Română şi nici cu Imprimeria Naţională.

„Mai mult, Imprimeria aşteaptă de un an şi două luni să i se dea comandă, de la protejatul lui Victor Ponta, de producere a cardului de sănătate. Surpriză! Proiectul a fost blocat de Victor Ponta prin finul lui care a condus CNAS. După ce că nu este interesat să creeze sisteme antifraudă, Victor Ponta le blochează şi pe cele create de mine”, mai spune Duţă.

Corpul de control al primului-ministru va sesiza DNA în legătură cu operaţiunile sau actele ilicite constatate în urma verificărilor privind implementarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, descoperind, în urma unui control, că Duța ”nu şi-a îndeplinit ori şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi obligaţiile asumate prin Memorandumul <<implementarea Cardului naţional de asigurări sociale de sănătate>>”.

Ministerul Sănătății: Vinovaţii de întârzierile în introducerea cardului naţional de sănătate vor răspunde

Persoanele care vor fi găsite vinovate de întârzieri și nereguli în procedura de introducere a cardului național de sănătate, constatate de Corpul de control al primului ministru, trebuie să răspundă în faţa justiţiei, anunță ministerul Sănătăţii.

„Conform Raportului Corpului de Control al Primului Ministru, din data de 18.06.2013, privind verificarea implementării cardului naţional de sănătate, s-au constatat întârzieri şi nereguli în procedura de introducere a acestuia. În cazul în care vor fi dovediţi vinovatii, aceştia trebuie să răspundă în faţa justiţiei”, a arătat duminică ministerul Sănătăţii, într-un comunicat de presă.

Ministerul Sănătăţii a precizat că, împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), depune toate eforturile pentru implementarea acestui proiect, conform Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, arătând că introducerea cardului naţional de sănătate este necesară pentru sistemul sanitar românesc.

2 din 5 europeni deţin carduri european de asigurări sociale de sănătate

Peste 190 de milioane de persoane dețin un card european de asigurări sociale de sănătate (CEASS = EHIC – European Health Insurance Card), care le permite să obțină îngrijiri medicale de urgență și, astfel, să se bucure de vacanțe lipsite de griji atunci când călătoresc în Uniunea Europeană, Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, arată cele mai recente cifre.

Numărul titularilor de cc a crescut în mod constant, în 2012 înregistrându-se 15 milioane de noi cetățeni care dețin un CEASS comparativ cu anul precedent.

László Andor, comisarul european pentru Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, a declarat: „Cardul european de asigurări sociale de sănătate este un adevărat succes, având în vedere că doi europeni din cinci dețin un card cu ajutorul căruia pot să economisească timp și bani în cazul în care se îmbolnăvesc sau se rănesc în timpul unei călătorii în străinătate. În cea mai mare parte a timpului, CEASS funcționează fără probleme. Cu toate acestea, în cazul în care un stat membru nu își îndeplinește obligațiile prevăzute de legislația UE și refuză recunoașterea cardului, Comisia va lua măsuri pentru a proteja drepturile cetățenilor europeni”.

CEASS confirmă dreptul unei persoane de a primi tratament de urgență în cadrul sistemului public de sănătate al țării gazdă în aceleași condiții și la același preț ca și cetățenii țării respective. Cardul este eliberat gratuit de către furnizorul național de servicii de asigurări de sănătate din țara de origine. CEASS nu poate fi utilizat pentru a acoperi tratamentele planificate în altă țară.

Spitalele care asigură servicii de sănătate publică sunt obligate să recunoască CEASS. În marea majoritate a cazurilor, pacienții care prezintă CEASS beneficiază de asistența medicală necesară, iar costurile le sunt rambursate fără probleme. În cazul în care cardul nu este acceptat, pacienții ar trebui să contacteze autoritatea de sănătate relevantă din țara pe care o vizitează. Numerele de contact pentru cazuri de urgență sunt ușor accesibile prin intermediul aplicației CEASS pentru telefoanele de tip smartphone și tablete (a se vedea mai jos).

În cazul unui nou refuz, pacienții ar trebui să solicite asistență din partea autorităților din domeniul sănătății din țara lor de origine. În cazul în care se confruntă din nou cu probleme, pacienții ar trebui să contacteze Comisia Europeană. Comisia poate investiga reclamațiile și supune problema autorităților din țara în cauză, astfel cum a fost recent cazul Spaniei. Împotriva oricărui stat membru care nu aplică legislația UE privind utilizarea CEASS vor fi inițiate proceduri privind încălcarea dreptului UE.

Post Views: 512