Standarde europene minime de eficiență energetică a locuințelor
Comisia Europeană va propune introducerea unor standarde minime de performanţă energetică pentru clădirile rezidenţiale şi analizează extinderea auditurilor energetice şi pentru clădirile nonrezidenţiale mari, precum şcoli, spitale sau spaţii de birouri.
Iniţiativa „Valul de renovări” a Comisiei Europene reprezintă o oportunitate istorică pentru a transforma stocul actual de clădiri, în cea mai mare parte vechi şi cu pierderi mari de energie, într-unul mai eficient, mai sustenabil şi mai sănătos pentru oameni.
Strategia cuprinde numeroase măsuri care să facă investiţiile în renovarea clădirilor mai accesibile şi care să stimuleze proprietarii de clădiri, dar şi autorităţile publice să deruleze lucrări de renovare energetică.
Principalele arii de interes ale „Valului de renovări” sunt combaterea sărăciei energetice prin renovarea clădirilor cu o performanţă energetică scăzută; renovarea clădirilor publice, precum şcoli, spitale şi clădiri administrative; decarbonarea sistemelor de încălzire şi răcire.
Prin această strategie, Comisia Europeană va aborda numeroasele bariere care, în prezent, fac ca renovarea să fie un proces complex, costisitor şi de lungă durată. Totodată, se va sprijini integrarea surselor regenerabile de energie în clădiri şi utilizarea lor pentru încălzire şi răcire.
De asemenea, va încuraja dezvoltarea pieţei construcţiilor verzi şi a creditelor ipotecare verzi. Prin astfel de investiţii, clădirile vor deveni mai sănătoase, cu un consum mai mic de energie, mai prietenoase cu mediul şi mai rezistente în faţa schimbărilor climatice.
La rândul lor, oraşele vor deveni mai „verzi” şi mai conectate cu natura.
„Aceasta va reprezenta o schimbare majoră pentru proprietarii de locuinţe, chiriaşi şi autorităţile publice”, a declarat Comisarul pentru energie, Kadri Simson.
Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia Europeană a identificat câteva arii de intervenţie şi acţiuni necesare pentru a activa lucrări de renovare la scară largă. Astfel, renovarea sustenabilă a unei clădiri reprezintă o decizie individuală, luată după calcularea beneficiilor aşteptate şi a costurilor.
Totuşi, informaţiile insuficiente despre consumul de energie al clădirii şi beneficiile potenţiale ale renovării, lipsa de încredere în economiile ce ar putea fi realizate şi neclarităţile privind modul de împărţire a beneficiilor între proprietarii de clădiri şi chiriaşi sunt printre cele mai mari bariere în calea unei decizii de renovare, arată Comisia Europeană.
Astfel, instituţia va propune introducerea unor standarde minime obligatorii de performanţă energetică a clădirii (stabilite, de exemplu, în termeni de clasă energetică, care trebuie să fie atinsă până la o dată specificată).
Comisia analizează necesitatea de a extinde cerinţele privind auditurile energetice şi pentru clădiri non-rezidenţiale mai mari şi mai complexe precum spitale, şcoli sau spaţii de birouri.
Acest aspect va fi probabil parte din modificările Directivei privind eficienţa energetică prevăzute a fi făcute în iunie 2021. De asemenea, CE va examina creşterea ratei anuale de renovare a clădirilor din sectorul public. Mai mult, până în iunie 2022, se va analiza posibilitatea de a adapta criteriile de achiziţii publice „verzi” pentru clădirile publice, precum şcolile.
În condiţiile în care circa 34 milioane de europeni nu îşi permit încălzirea adecvată a locuinţei, „Valul de renovări” reprezintă şi o oportunitate de a rezolva problema sărăciei energetice, a renovării clădirilor cu cel mai scăzut grad de performanţă energetică şi a lipsei accesului persoanelor în vârstă şi cu dizabilităţi la locuinţe sănătoase.