Studiu: 20.720 de locuri de munca ar putea disparea daca incepe proiectul RMGC
Circa 1000 de locuri de muncă din prelucrarea lemnului, 4 720 de locuri de muncă din turism şi 15 000 de locuri de muncă din agricultură s-ar pierde, dacă proiectul RMGC va fi pus în aplicare. În total 20 720 de locuri de muncă, prin comparaţie cu cele 800 de locuri de muncă stabile pe care le propune RMGC pentru întreaga perioadă a exploatării. Aceste cifre rezultă dintr-un studiu realizat de către Fundaţia pro Munţii Apuseni cu sediul la Câmpeni şi publicat de 25 septembrie a.c.
Documentul prezintă o serie de informaţii despre principalele industrii actuale din zonă şi propuneri de dezvoltare alternative proiectului RMGC, precum şi alte aspecte legate de impactul dramatic al proiectului asupra sănătăţii populaţiei din zonă prin afectarea calităţii aerului, apei şi solului.
Industria mobilei şi de prelucrare a lemnului
În acest domeniu activează un număr de aproximativ 5 firme producătoare de mobilier cu un număr aproximativ de 500 locuri de muncă precum şi subcontractorii lor din domeniul procesării primare a lemnului (peste 20 de societăţi comerciale), cu o cifră de afaceri de peste 7 mil. de euro. Se estimează că „investiţiile la nivel local în Câmpeni în valoare de peste 4 milioane de euro în ultimii ani au dus la crearea a peste 1000 de locuri de muncă directe sau indirecte.” Reprezentanţii acestui sector susţin că substanţele chimice care ar urma să fie folosite la exploatarea minieră le-ar putea pune în pericol afacerea, având în vedere că masa lemnoasă asimilează substanţele respective, iar mobila rezultată ar putea fi refuzată de beneficiari. De asemenea, ei consideră că aprobarea acestui proiect de lege (neconstituţional) în favoarea unei companii private, ar crea un precedent periculos deschizând calea pentru alţi investitori care ar putea cere noi excepţii de la lege. În consecinţă: societăţile din domeniul prelucrării lemnului lucrează în prezent la un proiect pe care intenţionează sa îl înainteze Parlamentului României spre a-l transforma în iniţiativă legislativă. Se solicită acordarea unei suprafeţe de peste 2000 ha de pădure pentru fabricile de mobilier din zonă, în schimbul căreia se va plăti o redevenţă de 10%. Exploatarea se va face printr-o asociere cu Statul Român care va avea o participare de 30%, se va extinde pe cel puţin 15 ani şi va crea peste 1000 locuri de muncă.
Industria turismului
Zona Munţilor Apuseni este una din cele mai căutate destinaţii turistice din România, fiind declarată rezervaţie naturală şi având cel puţin 15 obiective turistice renumite, unele unice în lume. Conform datelor actuale, în zonă există aprox. 638 de pensiuni şi hoteluri şi 4.720 de beneficiari direcţi ai activităţii de turism. În primul trimestru al anului 2013, zona a fost vizitată de 45.000 turişti din care 20 % turişti străini. Se preconizează că exploatarea de la Roşia Montană ar transforma întreaga zonă într-un „deşert turistic” şi ar distruge, printre altele, un obiectiv turistic unic în lume: sistemul de galerii miniere. Valoarea turistică a acestuia este similară cu cea a minei de sare de la Wieliczka, din Polonia şi că ar putea atrage aprox. 1,2 – 1,5 milioane de turişti anual, oferind astfel o cale de dezvoltare durabilă pentru locuitorii din zonă. În contrast, proiectul minier al RMGC „promite 17 ani de prosperitate pentru circa 700 persoane” (care reprezintă doar 1,6% din cei 90 000 localnici), cu consecinţe dezastruoase pentru restul. Prin urmare, reprezentanţii mediului de afacere din acest sector propun „integrarea ecoturismului în planurile de dezvoltare locală”, modernizarea infrastructurii rurale pentru a promova diversele obiective ecoturistice (cetăţi dacice, situri medievale, peşteri) şi crearea ecomuzeelor.
Industria agricolă
Agricultura este un segment interconectat cu industria forestieră şi cea a agro/eco-turismului. În zona Munţilor Apuseni există aprox. 15.000 de exploataţii agricole, iar în anul 2013 efectivul de animale a crescut cu 20%. În cadrul zonei montane, economia agricolă montană, economia forestieră şi cea agroturistică sunt interconectate. Economia agricolă montană este în mare parte ecologică sau organică, axată pe economia pastorală. Principalele domenii sunt creşterea animalelor şi agricultura (culturi de cartofi, fructe de pădure, ciuperci şi pomi fructiferi) precum şi apicultura (produse certificate bio) şi piscicultura. Cu titlul de exemplu, câştigurile din producţia fructelor de pădure până în septembrie 2013însumează 1,912,500 euro.
Alte aspecte: impactul asupra mediului şi caracterul neconstituţional
Comunicatul mai prezintă şi date tehnice asupra influenţei preconizate a proiectului minier de la Roşia Montană asupra mediului natural. Acestea se referă la poluarea aerului, distrugerea comunităţii şi faunei din zonă, creşterea riscului de „seismicitate indusă” şi nu în ultimul rând asupra sănătăţii populaţiei din zonă. De asemenea, documentul face referire la aspecte juridice, precum dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, dreptul la proprietate şi dreptul la un mediu sănătos. Aceste drepturi, deşi garantate de Constituţie şi de Noul Cod Civil, sunt încălcate de proiectul de lege pentru exploatarea auriferă.
Cititi AICI întregul studiu.
Sursa: romaniacurata.ro