Taxarea multinaționalelor stârnește controverse

Militanții împotriva sărăciei au criticat un acord la care au ajuns țările bogate pentru a impune un impozit minim companiilor multinaționale, afirmând că aduce beneficii tot națiunilor bogate.

Acordul G7, considerat istoric, implică o cotă minimă globală de impozitare a marilor companii de cel puțin 15%, cu scopul de a scoate mai mulți bani din multinaționale și de a reduce practica transferării profiturilor către paradisuri cu impozite reduse.

Agenția Oxfam consideră că noul regim va da dreptul țărilor de origine ale marilor companii, adesea în Statele Unite sau Europa, la o cotă mai mare din impozit, lăsând puțin pentru statele mai sărace în care activează multinaționalele.

„G7 este un mic club de țări bogate și puternice. Au un mare interes să stea împreună. Au scris o înțelegere care le aduce beneficii”, arată Tove Ryding, de la organizația Eurodad.

Christian Hallum, expert în impozite la Oxfam, detaliază că o țară care găzduiește sediul central al unei companii are mai multă influență în schemă, ceea ce va duce la un transfer masiv de bani către țările bogate.

Un studiu recent estimează că Uniunea Europeană ar putea primi un venit suplimentar de 50 de miliarde de euro de la multinaționale odată cu impozitul global minim de 15%.

Va fi foarte interesant de urmărit ce se va întâmpla în condițiile în care țări bogate ca Olanda, de pildă, alături de Luxemburg sau Irlanda, funcționează ca paradisuri fiscale și, pe de altă parte, ce reacție va avea Ungaria, unde impozitul este cel mai mic din Uniunea Europeană tocmai pentru a atrage marile companii.

Pe de altă parte, cei mai bogați 25 de americani au găsit o mulțime de portițe și tertipuris nu plătească taxe, așa că în final, potrivit unei anchete a ProPublica, au plătit o „rată de impozitare reală” de doar 3,4% între 2014 și 2018, în ciuda faptului că valoarea lor colectivă netă a crescut cu peste 400 de miliarde de dolari în același perioadă.

Raportul organizației de știri nonprofit arată cum funcționează celebrul sistemul fiscal american, în timp ce inegalitatea veniturilor și a bogăției continuă să se extindă.

ProPublica a descoperit că în 2007, Bezos, fondatorul Amazon și deja miliardar, nu plătea taxe federale. În 2011, când avea o valoare netă de 18 miliarde de dolari, a fost din nou în imposibilitatea de a plăti impozite federale și chiar a primit un credit fiscal de 4.000 de dolari pentru copiii săi.

Potrivit Forbes, aceste 25 șia-u văzut averile sporind cu un total de 401 miliarde de dolari în perioada 2014-2018. Au plătit un total de 13,6 miliarde de dolari în impozite federale pe venit în acești cinci ani. Este o sumă uimitoare, dar echivalează cu o rată de impozitare adevărată de numai 3,4%.

Buffett, fondatorul firmei de investiții Berkshire Hathaway, a plătit impozite de 23,7 milioane de dolari în perioada 2014-2018, pentru un venit total raportat de 125 de milioane de dolari. Dar bogăția lui Buffett a crescut cu 24,3 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că avea o „rată de impozitare reală” de 0,1%.

Musk și Michael Bloomberg au plătit 3,27%, respectiv 1,3% impozite. În schimb, gospodăria americană medie a plătit 14% în impozite federale, arată ProPublica.

Miliardarii nu sunt acuzați de activitate ilegală, dar „profită de strategiile de evaziune fiscală care nu sunt la îndemâna oamenilor obișnuiți”, scrie ProPublica.

Niciunul dintre cei vizați de aceste dezvăluiri nu s-a obosit să răspundă la întrebări pe această temă. Bloomberg, care păstrează ceva ambiții politice și care, potrivit Forbes, are o valoare netă de 59 de miliarde de dolari, a declarat că a plătit impozitele pe care le datorează.

Luate împreună, ceea ce Mike dă carității și plătește în impozite este de aproximativ 75% din venitul său anual”, a transmis purtătorul de cuvânt al miliardarului.

Buffett și-a apărat practicile, printr-un e-mail în care totuși spune că nu este în regulă să fie cineva atât de bogat și adaugă că 99% din averea sa va merge spre caritate „în timpul vieții mele sau când voi muri”.

Nu doar militanții antisărăcie sunt împotriva noului system de taxare a bogaților. Ungariei, care s-a pronunțat recent împotriva unei astfel de taxe, i se alătură Estonia, prin vocea ministrului de Finanțe, Keit Pentus Rosimannus, care afirmă că măsura va fi dăunătoare spiritului antreprenorial, competiției internaționale, creării de noi locuri de muncă și, în plus, va fi o contrângere pentru statele mai mici.

Asta în ciuda estimărilor că ridicarea taxării corporațiilor la 15% i-ar aduce țării la buget un plus de 10 milioane de euro, după cum arată unele estimări ale specialiștilor.

Roxana Istudor

 

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.