Traian Băsescu: Câinii fără stăpân să fie eutanasiaţi
Preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului, marţi, într-o declaraţie de presă la Cotroceni, să emită o Ordonanţă de Urgenţă care să stabilească un termen în care iubitorii de câini să ia maidanezii acasă, iar cei rămaşi neadoptaţi să fie eutanasiaţi.
„Fac apel la guvern, sa emita o OUG prin care sa stabileasca un termen scurt sau rezonabil in care iubitorii de caini sa ia cainii maidanezi acasa, sa-i tina in tarcul lor, dupa care, cei care nu au fostt adoptati sa fie imediat eutanasiati. (…) Nu putem pune câinii mai presus de copiii nevinovaţi. (…) Povesta cu castrarea câinilor prelungeşte timpul în care câinii fără stăpân dispar de pe maidane şi dintre blocuri. Castrarea este o soluţie pe termen lung. (…) Nu putem să punem mai presus câinii mai presus de oameni. Cazul de ieri al copilului nu ne mai lasă să aşteptăm la mâna demagogilor. castrarea câinelui nu-i scoate dinţii. Un câine castrat în sălbăticie devine mai agresiv decât un câine necastrat. (…) Oamenii trebuie să se simta în siguranţă în parcuri, nu trebuie să mai aşteptăm să mai moara un copil, să mai moară un om sfâşiat de câini, ca să luăm această masură”, a declarat presedintele Traian Basescu.
Presedintele Traian Basescu a explicat că administraţiile locale sunt cu mâinile legate de legislatie şi nu pot rezolva situaţia.
Referitor la situaţia din Siria, presedintele a spus ca in această fază, România consideră că trebuie să aibă o atitudine prudentă avand in vedere ca avem cetateni roamani pe teritoril sirian, iar dupa o decizie clara a aliatilor, Romania va sustine punctul de vedere al acestora.
Referitor la referendumul pe tema Rosia Montana, presedintele a declarat: „Decizia mea este fermă. Este un moment potrivit pentru o dezbatere serioasă. Din acest moment, având în vedere că există posibilitatea să fie necesară ca preşedintele să fie mediator. Sunt neutru în acest proiect, deşi anterior am fost de acord. Nu declanşez acum un proces de referendum naţional. În ceea ce priveşte scrisoarea primită de la Zgonea. Am semnat un răspuns, nu am iniţiat un astfel de proces. Apreciez că o dezbatere în parlament este de natură să clarifice foarte multe din semnele de întrebare pe care românii le au faţă de acest proiect. (…) Povestea cu castrarea cainilor are doua valente. Una – prelungeste timpul in care cainii fara stapan dispar de pe strazi si maidane, deci nu este o solutie relativa. Poate dura 10 – 18 ani, nu stiu cat traiesc cainii. Varsta lor medie este 8-10-12 ani, la cainii fara stapan. Asta este o solutie pe termen lung, care din 2004, de cand avem noua legislatie, s-a dovedit ca nu da rezultate. Rezultatul actualei legislatii care vizeaza castrarea si ingrijirea cainilor si teoria lasarii lor tot pe strada, in ideea ca acolo se simt bine, uitand ca si oamenii si copiii trebuie sa se simta bine si in siguranta pe strazi, este un esec”.
Presedintele Traian Basescu a spus ca sunt sapte cavaleri ai Ordinului National „Steaua Romaniei” care au solicitat retragerea distinctiei acordate lui Laszlo Tokes. Basescu a spus ca decizia apartine Consiliului de Onoare al Ordinului, care se va constitui pe 19 septembrie.
„In momentul de fata sunt sapte cavaleri ai Ordinului „Steaua Romaniei” care au cerut ridicarea inaltei decoratii acordate domnului Tokes”, a spus Basescu.
Declarație de presă susținută de preşedintele României, domnul Traian Băsescu
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a susținut marți, 3 septembrie a.c., la Palatul Cotroceni, următoarea declarație de presă: Președintele României, domnul Traian Băsescu: Mi-au mai trecut emoţiile de bunic, aşa că vreau să mai clarific unele probleme din spaţiul public, care au legătură cu Preşedinţia. În primul rând, problema ridicării Ordinului „Steaua României” acordat domnului Tőkés. În momentul de faţă sunt şapte cavaleri ai Ordinului „Steaua României” care au solicitat Cancelariei Ordinelor ridicarea înaltei decoraţii domnului Tőkés. În aceste condiţii, pentru data de 19 septembrie, Cancelaria Ordinelor a convocat cavalerii Ordinului „Steaua României” pentru adunarea generală care să stabilească membrii Consiliului de Onoare ai Ordinului. Odată cu stabilirea Consiliului de Onoare, care trebuie format din şapte membri, imediat va fi sesizat Consiliul de Onoare cu cele şapte solicitări de ridicare a Ordinului „Steaua României” domnului Tőkés. Aceasta este procedura. Aş vrea să clarific pentru spaţiul public – conform legii, preşedintele României nici nu poate fi cel care primeşte astfel de solicitări şi nici nu poate să emită decretul, ci procedura este cea care v-a fost prezentată. Cavalerii Ordinului stabilesc un Consiliu de Onoare, Consiliul de Onoare format din şapte membri analizează solicitările, se pronunţă. Dacă acest Consiliu de Onoare solicită preşedintelui ridicarea ordinului, preşedintele emite decretul. Dacă acest Consiliu de Onoare nu solicită preşedintelui sau ajunge la concluzia că nu trebuie ridicat ordinul şi că domnul Tőkés este în continuare un membru al Ordinului, care face cinste Ordinului, nu se poate ridica înalta decoraţie. În ceea ce priveşte poziţia statului român, poziţia României legată de Siria, se menţine aceeaşi pe care am exprimat-o cu ocazia întâlnirii cu ambasadorii români acreditaţi în străinătate şi, anume, în această fază, România consideră că trebuie să aibă o atitudine prudentă, iar la momentul la care aliaţii noştri ar hotărî să ia măsuri prin care să dea un semnal Damascului că este de netolerat utilizarea gazelor toxice de luptă, România se va solidariza cu aliaţii săi. O să mă întrebaţi de ce prudenţă. Pentru că, spre exemplu, şi astăzi au fost circa 20 de solicitări de operaţiuni consulare la ambasada noastră de la Damasc. Vă pot spune că până şi duminică au fost 18 solicitări de asistenţă consulară. Spre exemplu, în acest moment este în pregătire repatrierea a 19 cetăţeni români. Deci avem o problemă legată de prezenţa cetăţenilor români din familii mixte, în mod deosebit, şi copiii lor, pe teritoriul Siriei, iar populaţia deţinătoare de paşaport românesc pe teritoriul Siriei nu este grupată, sunt răspândiţi în tot teritoriul. Şi avem nevoie să-i putem ajuta atâta timp cât în mod rezonabil îi putem ajuta. Al treilea subiect: În ceea ce priveşte scrisoarea pe care am primit-o astăzi de la domnul preşedinte Zgonea, care întreabă într-un mod foarte politicos dacă declanşez procedura unui referendum pe problema exploatării de la Roşia Montană. Am semnat înainte de declaraţia de presă un răspuns. În primul rând nu am iniţiat un astfel de proces, l-am invocat ca o eventualitate. În al doilea rând apreciez – şi asta precizez în scrisoare – că o dezbatere în Parlament este de natură să clarifice foarte multe din semnele de întrebare pe care românii le au legat de acest proiect şi consider că dezbaterea în parlament este cel mai potrivit lucru pentru o opţiune corectă a Parlamentului. Deci, nu voi lua o măsură care să împiedice sau să facă inutilă dezbaterea înPparlament. Ca atare, nu declanşez acum un proces de referendum naţional care oricum nu s-ar putea organiza decât tocmai la anul, odată cu alegerile europarlamentare. Am precizat în scrisoare şi eventualitatea în care aş declanşa un referendum naţional pe tema Roşia Montană. În cazul în care, în urma dezbaterilor din Parlament, societatea românească ar fi fragmentată pe tema Roşia Montană, în momentul în care aş primi legea la promulgare şi această lege ar genera falii în societate, cu certitudine n-aş promulga legea înainte de organizarea unui referendum, pentru că sunt proceduri să mă pot încadra în timpul de sesizare şi organizare a referendumului înainte de promulgare, adică legea poate fi retrimisă la Parlament, revine, o retrimiţi la Curtea Constituţională, iar în acest interval aş derula procedurile pentru organizarea referendumului. Sigur, mi s-a părut extrem de interesant faptul că un membru marcant al PSD, domnul Zgonea, este interesat de un referendum – asta nu mai face parte din scrisoare – atâta timp cât ei refuză aplicarea unui referendum aprobat cu peste 80%, cel cu parlamentul unicameral şi 300 de parlamentari. Deci, mi se pare că din nou partidele aflate la putere sunt într-o contradicţie. Acum le-ar conveni un referendum, un referendum valid nu-l respectă. Sunt greu de înţeles ca atitudine, dar decizia mea rămâne fermă, nu voi împiedica dezbaterile parlamentare, dimpotrivă, mi se pare că este un moment potrivit pentru o dezbatere serioasă. Parlamentarii trebuie să aibă în vedere consecinţele oricărei soluţii pe care ar adopta-o. Din acest moment, având în vedere că există posibilitatea să fie necesară acţiunea ca mediator a preşedintelui în societate faţă de acest proiect, sunt nevoit să am un comportament neutru faţă de proiect, chiar dacă am fost un susţinător al lui. Dar modul cum evoluează lucrurile mă face să devin prudent pentru a putea fi, la nevoie, un mediator credibil în această dezbatere publică. Deci, poziţiile mele faţă de proiect vor fi neutre din acest moment. Acesta este pe fond conţinutul răspunsului. Am să vă rog să mă scuzaţi că abordez un al patrulea subiect, despre care foarte mulţi vor spune că nu este pentru un preşedinte care se respectă, să spunem, sau nu-i temă pentru un preşedinte, dar am fost primarul Capitalei şi cunosc bine problema câinilor maidanezi. Aduceţi-vă aminte că atunci când au blocat procesul de eutanasiere a câinilor maidanezi în Bucureşti – eram primarul Capitalei – Parlamentul a făcut-o politicianist şi atunci rata de incidente era de 11-12.000 de bucureşteni muşcaţi de câini într-un an. Am văzut rata acestor incidente anul trecut când au fost 16.000 de bucureşteni muşcaţi. Zilele acestea am înregistrat un copil ucis de câini. Din acest motiv, fac apel la Guvern, pentru că administraţiile locale sunt cu mâinile legate de legislaţia în vigoare, fac apel la Guvern să emită o Ordonanţă de Urgenţă prin care să stabilească un termen scurt sau rezonabil în care iubitorii de câini să ia câinii maidanezi acasă. să-i ţină în ţarcul lor, după care, cei care nu au fost adoptaţi de iubitorii de câini să fie imediat eutanasiaţi. Povestea cu castrarea câinilor are două valenţe: una – prelungeşte timpul în care câinii fără stăpân dispar de pe străzi, dintre blocuri, din maidane. Deci nu este o soluţie relativ rapidă, poate dura 10-12-15 ani, 10 ani, 18 ani, nu ştiu cât trăiesc câinii neapărat, deşi vârsta lor medie este 8-10-12 ani, la câinii fără stăpân. Deci castrarea este o soluţie pe termen lung, care, din 2004, de când avem noua legislaţie în vigoare, s-a dovedit că nu dă rezultate. Rezultatul actualei legislaţii care vizează castrarea şi îngrijirea câinilor şi mai ales teoria lăsării lor tot pe stradă, castraţi, că acela e mediul în care se simt bine, uitându-se că şi oamenii trebuie să se simtă, şi copiii trebuie să se simtă în siguranţă pe străzi şi în parcuri şi maidane, dacă vreţi, în primul rând, oamenii trebuie să se simtă în siguranţă. Deci această soluţie aplicată din 2004 s-a dovedit un eşec. Nu trebuie să mai aşteptăm să mai moară un copil, să mai moară un om sfâşiat de câini,
ca să înţelegem că trebuie să luăm această măsură. De aceea, cred că Guvernul trebuie să emită o Ordonanţă de Urgenţă în care pe tot teritoriul să se dea un termen de adoptare a câinilor fără stăpân, iar cei neadoptaţi, îmi pare rău, vor trebui eutanasiaţi, pentru că nu putem pune câinii mai presus de oameni. Nu putem pune câinii mai presus de un copil nevinovat, care se şi duce să se joace cu el, pentru că aşa a văzut el în cărţile de poveşti, în filmele de desene animate, că un câine e prietenul omului, dar nu un câine flămând, nu un câine prigonit, nu un câine sălbăticit poate fi prietenul omului. Nu un câine care nu e educat să trăiască lângă om. Vă rog să mă credeţi că sunt revoltat de demagogia legată de iubitorii de câini. Dacă vreţi, pentru a nu face confuzie, acum vă iau într-un microbuz şi mergem la mine acasă, am cinci câini, trei sunt câini adunaţi de pe stradă, atât am putut eu să cresc, să le dau o şansă. Sunt curaţi, sunt vaccinaţi, sunt castraţi şi trăiesc lângă un om, lângă o familie. Sigur, nu pot sta toţi cinci la un loc, am constatat, şi atunci i-am separat, doi stau separat de alţi trei, pentru că se bat, dar trăiesc îngrijiţi şi trăiesc într-un spaţiu. Asta înseamnă pentru demagogii care spun că iubesc câinii, dragostea, dacă vrei, pentru un animal – ţine-l lângă om pentru că altfel devine o sălbăticiune şi mâine o să avem o altă nenorocire cu un alt copilaş, cu un bătrân, cu o femeie. Deci fac un apel la Guvern, să emită o Ordonanţă de Urgenţă. Cazul de ieri al copilului nu ne mai lasă să aşteptăm la mâna demagogilor. Nu vreau să intru în detaliile înavuţiţilor de pe urma aşa-ziselor castrări de câini. Şi mai spun un lucru: castrarea câinelui nu-i scoate dinţii, câinele rămâne şi muşcă, iar un câine castrat în sălbăticie, care nu are oamenii pe lângă el, devine mai agresiv decât un câine necastrat. Îi spun eu, ca om care de mic am trăit cu câine în curte. Deci asta… Îmi pare rău că a trebuit să abordez un subiect care nu este subiect pentru un preşedinte, dar măcar ca cetăţean, ca fost primar, nu pot să nu spun ce cred şi că trebuie să renunţăm la a ne declara iubitori ai câinilor, dar îi iubim atât de mult că nu-i punem pe lângă casă, îi trimitem în stradă, îi trimitem să flămânzească, să devină agresivi şi să atace oamenii. Da, dacă aveţi întrebări pe temele… Întrebare: Bună seara! Andreea Ţopan, Antena 3. Aţi primit, domnule preşedinte, din partea Parchetului cererea de încuviinţare a trimiterii în judecată în cazurile Ovidiu Silaghi şi Adriean Videanu?
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, am primit doar pentru Adriean Videanu. Ovidiu Silaghi nu cred că în acest moment se încadrează în procedura de a se cere aviz de la preşedinte, el este parlamentar.
Întrebare: A demisionat din Parlament astăzi.
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bun. Şi probabil că trebuie să apară în Monitorul Oficial. Nu ştiu, e treaba Parchetului, nu eu mă ocup cu sesizările. Deci, despre Adriean Videanu am primit sesizarea, da.
Întrebare: Ne puteţi spune dacă veţi încuviinţa trimiterea în judecată?
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Cu certitudine, după ce mă uit pe documente, voi lua o decizie.
Întrebare: Şi tot pe acest subiect, mai există un caz, Varujan Vosganian. E drept, mai e nevoie de un vot în Senat, consideraţi că…?
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Să aşteptăm să vedem decizia Senatului. Nu vreau să prejudec o acţiune a Senatului.
Întrebare: Şi dacă îmi permiteţi încă o întrebare pe subiectul Siria. Dumneavoastră aţi fost moderat în ceea ce priveşte poziţia României în comparaţie cu alte state, dar şi alţi lideri. Se datorează această reacţie moderată relaţiei pe care o aveţi cu Bashar Al-Assad? S-a vorbit despre o relaţie specială în spaţiul public.
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, cred că e unul dintre şefii de stat din zonele de interes pentru noi cu care am avut cele mai puţine întâlniri, două am avut. Două întâlniri: una la Damasc, una la Bucureşti, ca vizită de răspuns. Deci nu există nicio relaţie de prietenie, ci a funcţionat o relaţie instituţională. Poziţia noastră moderată derivă din mai multe motive. V-am dat una din explicaţii – numărul mare de cetăţeni români pe care îl avem în Siria şi care, ca de obicei, deşi au primit recomandare de la Ministerul de Externe să părăsească teritoriul sirian, nu-l părăsesc. Probabil, când va începe ceva, atunci or să sune direct la televiziuni că nu-i ajută statul român, iar acum stăm acolo să-i ajutăm. Vor suna pe la toate televiziunile cum sunt ei abandonaţi de statul român, care dacă începe vreun conflict internaţional în Siria, va fi obligat să-şi protejeze oamenii de la ambasadă şi să-i reloce în altă parte. Deci e stilul pe care mulţi români îl au, nu fac ce trebuie atunci când statul român le face o recomandare şi dacă se va înrăutăţi situaţia, cu certitudine, când nu vor găsi pe cineva la ambasadă, vor suna la televiziuni, iar dumneavoastră veţi arăta cum statul român îşi batjocoreşte cetăţenii, pun între ghilimele. Deci asta vrem să evităm, în primul rând, să nu le dăm asistenţă până în ultima clipă, ştiind care este modul, comportamentul cetăţenilor români, de regulă, care nu cred până nu văd. În acelaşi timp, prudenţa noastră mai vine şi din altă parte şi de aceea ne angajăm să fim solidari la momentul unei decizii. Deşi avem propriile analize, sperăm ca cei care vor lua decizia acţiunii să aibă convingerea că va fi o acţiune care se limitează strict la Siria. Noi apreciem în momentul de faţă că există riscuri de extindere a conflictului dinspre sau către vecini, pentru că pe teritoriul Siriei nu este controlat totul şi încercăm să ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă aliaţii noştri hotărăsc nişte lovituri chirurgicale, însă în timpul acestor lovituri chirurgicale, apare riposta, pe de o parte, a Damascului, a armatei siriene sau dacă grupări care acţionează pe teritoriul Siriei în momentul de faţă, fie că vorbim de Hezbollah, fie că vorbim de grupări care sunt în opoziţie cu puterea, lansează deliberat atacuri către vecini – poate fi Turcia, poate fi Israelul, poate fi Iordania. Ce se întâmplă dacă în timpul atacului chirurgical, un aliat al Siriei se angajează şi el în dispută, din Alianţă, deci noi nu avem certitudini pe această reacţie şi de aceea preferăm să fim prudenţi în acest moment, dar ce vă asigur este că atunci când aliaţii noştri, cei care au capabilităţi militare pentru astfel de operaţiuni chirurgicale, vor lua decizia unor lovituri pe teritoriul Siriei, vom fi solidari cu ei. Asta e… Sigur, multe se pot duce mai departe într-o analiză, dacă o eventuală generalizare regională a conflictului ar prejudicia Federaţia Rusă, unde îşi va recupera Federaţia Rusă influenţa, pentru că acum are la Tartous, în Siria, singura bază din Mediterana, deci lucrurile sunt complicate, cel puţin pentru noi, adică noi nu sutem o mare putere, asta vreau să înţelegeţi, şi comportamentul decent într-o astfel de situaţie, când avem şi interese legate de cetăţenii noştri, când nu avem clar dacă există posibilitatea unui control asupra acţiunii vecinilor şi a forţelor, a tuturor forţelor din Siria, preferăm să fim prudenţi şi nu este o chestiune de laşitate, ci atât putem noi acum. Nu avem nici rachete Tomahawk, nu avem nici F16 şi F35, nu avem nici portavioane şi distrugătoare echipate cu ultima tehologie. Asta este România acum. Sigur că am vrea să putem fi în astfel de situaţii mult mai utili, dar atât putem.
Întrebare: Aş vrea să vă rog, încă o precizare, domnule preşedinte; dacă am înţeles eu bine, ieri, dumneavoastră acuzaţi Guvernul de laşitate, că nu a luat o hotărâre în privinţa Roşia Montană şi a trimis proiectul în Parlament, astăzi spuneţi că o dezbatere în Parlament ar fi foarte foarte utilă.
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Cum?
Întrebare: Ieri acuzaţi Guvernul de laşitate, că a trimis acest proiect în Parlament şi că nu şi-a asumat o hotărâre, spuneţi că o dezbatere în Parlament…
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Păi. eu lucrez pe realităţi, adică ce să fac dacă s-a trimis legea la Parlament şi preşedintele Camerei îmi spune „dezbatem legea sau organizaţi dumneavoastră un referendum”, eu ce fac, îi răspund la problemă. Nu pot să reiau şi aprecierile de ce au trimis la lege când le era suficientă o hotărâre de Guvern. Asta…
Întrebare: Rămâne în picioare acea…?
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Sigur că da, indiscutabil. E exact ca la CFR Marfă cu CSAT-ul. CSAT a vizat partea care însemna transporturile strategice în situaţii de criză, în situaţii de aplicaţii militare, de cutremure ş.a.m.d. Asta nu înseamnă că CSAT se putea ocupa de câşigător. Această lege nominalizează compania Roşia Montană, ce face, companie publică… Or, chiar în contractul de formare a companiei care a fost aprobat, dacă nu mă înşel, de domnul Călin Popescu Tăriceanu când era ministru, nota prin care să se aprobe crearea societăţii este semnată de domnul ministru Tăriceanu. Deci, chiar acolo se spune că va fi o hotărâre de Guvern. De fapt, Guvernul ce-a făcut? A amestecat două lucruri: Roşia Montană ca societate cu nevoia de a modifica Legea minelor, pentru a putea creşte redevenţa, pentru că în Legea minelor redevenţa la astfel de exploatări este între 2 şi 4%, dacă nu mă înşel, sau stabilită direct, 4%. Prin negociere s-a ajuns la 6% şi atunci au băgat în această lege şi modificarea de redevenţă, deci au făcut şi modificarea Legii minelor. Dar trebuia ţinută societatea pe hotărâre de Guvern, aşa cum prevede contractul iniţial, iar modificarea Legii minelor se putea face şi printr-o Ordonanţă de Urgenţă, dacă era nevoie pentru această exploatare, sau puteau să modifice legea prin Parlament.
Întrebare: Dacă-mi permiteţi, de ce-aţi simţit ieri nevoia să-l întrebaţi pe domnul Victor Ponta dacă a luat bani că a /…/ Roşia Montană? Aveţi vreo informaţie dumneavoastră în acest sens sau…
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, îmi aduc aminte convingerile dânsului. Când era în opoziţie şi am vrut să mişcăm acest proiect spunea câţi bani a luat preşedintele. Dacă ştie că se dau bani… Eu nu ştiu să se dea. Dar, dacă… Şi n-a existat nicio ofertă pentru că nu s-a ajuns la o aprobare a proiectului în timpul lui Boc. Am presupus că dacă aşa gândea atunci, probabil că aşa a gândit şi acum. Deci, e un răspuns la atitudinea lui, mai ales că el a finalizat cu bine procesul.
Întrebare: Domnule preşedinte, cum vedeţi faptul că deşi dumneavoastră îi cereaţi premierului să-şi asume privatizarea CFR Marfă, până la urmă contractul a fost semnat la nivel de secretar de stat?
Președintele României, domnul Traian Băsescu: E tare… Exact ca aia: „Sunt de acord ca prim-ministru, dar în Parlament nu sunt de acord”. Avem un premier şi un deputat la Palatul Victoria. E unul în doi sau doi în unu. Nu… Din doi abia faci unul. Ce să spun? Bine, vă mulţumesc mult, o seară bună.