Viața și fericirea noastră (77)

            Din nou împreună la biroul de lucru, tati, la deja tradiționala întâlnire cu o nouă lecție de viață cu reverberații în fericirea noastră.

            Ce suntem de fapt noi, oamenii, în viața asta?

            Ce suntem? Păi simple frunze în vânt. Azi înmugurim, mâine ne trezim că suntem frunze verzi, apoi mai toată viața ne bucurăm de soare, ne răcorim sub stropi de ploaie, legănăm în bătaia vântului, pentru ca într-un târziu să ne așternem pe pământ. Altfel spus, astăzi suntem tineri, plini de energie debordantă pe care de multe ori o irosim pentru alții, uitând de noi, mâine parcă simțim că ne pierdem puterile, iar poimâine s-ar putea să nu mai fim. Și oare la ce bun? Știi cum se spune în popor: Strânge omul ca furnica, moare și nu ia nimica?!?

            Să știi că viața în esența ei nu-ți spune nimic, dar încet-încet, sigur te învață totul.

            Păi ce-ți rămâne din viață după ce ai trăit emoția, fericirea, sentimentele toate?

            Simplu, draga mea. Să știi că absolut totul este trecător în viață, pleacă unele, dar mereu vin altele. Cu ce rămânem? Doar cu ceea ce am reușit să adunăm cu mari eforturi în sufletul nostru: emoții, bucurii și amintiri. Am zis simplu și așa este. Trăiește, fata mea, înainte de a muri!

            Să știi că viața este pe zile, timp în care în fiecare din aceste zile se întâmplă o poveste. Dacă tu, Rebecca, într-adevăr iubești viața pe care ți-a dat-o Bunul Dumnezeu, încearcă să nu o irosești. Eu, la vârsta mea, constat cum caut în fiecare zi un rest de tinerețe.

            Da, încep să înțeleg ce este omul, tati. Cred că este o bucățică de pământ în care Dumnezeu a pus în același timp păcatul și iubirea.

            Așa este, Rebecca, ai înțeles perfect, nimic fără Dumnezeu, copila mea dragă. Domnul să fie înaintea ta tot timpul și să-ți arate calea cea bună pe care trebuie să mergi, să fie în urma ta ca să te ocrotească de vicleniile celor care ți-ar dori răul, să te ia din fața dușmanilor și a pericolelor. Domnul să fie mereu lângă tine ca să te prindă când ești gata să te prăbușești. Domnul să fie fie în permanență în sufletul tău, ca să te mângâie când ești tristă. Șa îmi doresc să te binecuvânteze Bunul Dumnezeu, iubita tatii, azi, mâine și întotdeauna.

            Pentru mine, eu, tatăl tău, Dumnezeu a fost totul. Să știi că atunci când mi-a fost greu, El mi-a dat speranța, iar dacă am căzut, tot El mi-a dat puterea să mă pot ridica.

Chiar dacă am pășit prin întuneric, El mi-a dat înțelepciunea să știu că o să vină și lumina.

Chiar dacă am plâns de multe ori când deznădejdea mi-a cuprins sufletul și am trăit emoții

copleșitoare, El mi-a dat puterea să trec peste ele și să-mi arate calea care să-mi readucă zâmbetul pe chip.

            Chiar dacă am înfruntat mari greutăți și mari suferințe, El m-a dat tăria să pot să le înfrunt tocmai pentru a mă bucura apoi de perioade de-a dreptul miraculoase, de vis.

            El este cel care mi-a dat curajul și credința să spun că, prin orice încercări voi mai trece, totul va fi bine.

            Sunt mai mult ca sigur, de atunci de când mi-a salvat viața și mi-a dat șansa de a avea o a doua viață, că cineva, acolo sus, mă iubește și e mereu alături de mine, nimeni altul decât Bunul Dumnezeu. Mulțumesc Ție, Doamne, pentru tot ce ai făcut și faci pentru mine și copiii mei în viața asta a noastră!

            Te iubesc, Doamne! (Va urma)

 

 

Lord Sir Florentin SCALEȚCHI

                                                                                                                                           Prof.univ.doctor

Foto: pixabay.com

    
 
 

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.