Ultima ora
Publicat: luni, 09 septembrie 2013

Preşedintele Traian Băsescu, despre Siria şi Roşia Montană

Preşedintele Traian Băsescu a făcut o serie de  declaraţii de presă, luni după-amiază, la Cotroceni,  în contextul  recentelor evenimente din Orientul Mijlociu, dar şi a discuţiilor privind exploatarea minieră de la Roşia Montană.

Vă prezentăm declaraţia de presă susţinută de şeful statului:

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună ziua. Ieri, România a adoptat o poziţie cu privire la Siria şi este obligaţia mea să o aduc la cunoştinţa mass-media, la cunoştinţa publicului, având în vedere că este un angajament politic pe care România şi-l asumă. După cum vă este cunoscut, cu ocazia desfăşurării Summitului G20 de la Sankt Petersburg, 11 state membre ale G20 au adoptat o declaraţie comună privind Siria. În urma consultării cu alte instituţii ale statului am decis ca România să se ralieze acestei declaraţii a celor 11 state. Aş vrea să enumăr cele 11 state semnatare sau iniţatoare ale declaraţiei, pentru că şi România a devenit semnatara acestei declaraţii. Cele 11 state sunt: Australia, Canada, Franţa, Italia, Japonia, Republica Coreea, Arabia Saudită, Spania, Turcia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Declaraţia constată că norma internaţională împotriva utilizării armelor chimice este în vigoare de lungă durată şi este universală. Aici trebuie înţeles că statele semnatare nu fac deosebire între state care au ratificat normele internaţionale privind neproliferarea armelor chimice şi cele care nu au ratificat aceste tratate, având în vedere că la nivel modial cea mai mare parte a statelor au ratificat tratatele. Declaraţia condamnă în termenii cei mai fermi atacul cu arme chimice din data de 21 august din suburbiile Damascului şi ţine responsabil guvernul sirian, regimul aflat la putere. De aceea, semnatarii fac apel la un răspuns internaţional ferm în aşa fel încât astfel de evenimente, astfel de drame să nu se mai petreacă. Semnatarii susţin şi sprijină consecvent o rezoluţie fermă a Consiliului de Securitate a Organizaţiei Naţiunilor Unite, având în vedere responsabilităţile pe care Consiliul de Securitate le are. Vă dau o foarte scurtă explicaţie, faptul că în problema siriană, datorită disputelor dintre membri cu drept de veto, nu s-a putut adopta o rezoluţie, este marcat în această declaraţie, iar România este una din ţările care susţin fără rezerve nevoia ca problemele de acest gen să fie rezolvate în Consiliul de Securitate, şi nu cu forţa armelor.

De asemenea, semnatarii declaraţiei se angajează să susţină demersuri internaţionale pe termen lung, prin intermediul Naţiunilor Unite, pentru a trata provocarea de securitate pe termen lung, reprezentată de rezervele de arme chimice ale Siriei, într-un mod ferm. Deci această zonă a declaraţiei vine şi face trimitere directă la rezervele de arme chimice pe care Siria le are şi este un angajament al comunităţii internaţionale ca problema acestor rezerve să fie tratată cu fermitate în prezent şi în viitor. De asemenea, declaraţia cere experţilor ONU să prezinte cât mai curând cu putinţă rezultatul anchetei pe care au desfăşurat-o şi o desfăşoară cu privire la atacul din 21 august din suburbiile Damascului. Extrem de important pentru echidistanţa declaraţiei este că iniţiatorii fac responsabili în mod egal şi una din părţi şi cealaltă parte, deci regimul şi insurgenţa, de moartea a peste 100.000 de cetăţeni sirieni, de faptul că peste două milioane de persoane au devenit refugiaţi şi aproximativ cinci milioane de persoane sunt dislocate de la casele lor. Am putea spune că este vorba de o dramă umanitară în acest moment, datorită războiului civil din Siria. La fel de important, şi aici se vede că prudenţa a fost binevenită în abordările statelor, cele care au avut o oarecare prudenţă, declaraţia recunoaşte că în conflictul din Siria nu există o soluţie militară şi vă citez din declaraţie: „Recunoscând faptul că acest conflict din Siria nu are o soluţie militară, ne reafirmăm angajamentul de a căuta o reglementare politică paşnică, prin punerea în aplicare în totalitate a Comunicatului de la Geneva din 2012”. Deci semnatarii sunt conştienţi că nu există o soluţie militară şi că o soluţie paşnică, o soluţie politică trebuie găsită. De asemenea, semnatarii subliniază faptul că se angajează nu numai pentru o soluţie politică a momentului, dar şi pentru a contribui la realizarea unei Sirii unite – extrem de important în contextul în care se pune problema împărţirii Siriei, şi soluţie democratică. Acum, aici eu aş face un comentariu; noi, statele Uniunii Europene, precum şi statele NATO, trebuie să ajungem la un nivel de înţelepciune în care să nu încercăm să aplicăm şabloanele sistemelor noastre democratice unor naţiuni arabe care au alte valori culturale, istorice, tradiţii ş.a.m.d., cu certitudine, şi sunt state arabe care au demonstrat că pot trece la un sistem democratic, dar impunerea brutală de gen Irak, spre exemplu, sau chiar de gen Egipt, ne arată că adaptarea rapidă la un sistem democratic de tip european sau de tip american este dificilă pentru aceste popoare, pentru că au valori culturale diferite de cele ale europenilor. Şi, în sfârşit, declaraţia face un apel să fie garantat accesul personalului care asigură asistenţă umanitară şi asistenţă medicală.

V-am prezentat în câteva idei care mi s-au părut foarte importante conţinutul acestei declaraţii care în acest moment se află în traducere pe site-ul Preşedinţiei şi poate să facă obiectul unui studiu atent din partea oricăruia dintre dumneavoastră sau a celor care doresc să se aplece asupra subiectului. În ceea ce priveşte România, ea se raliază fără rezerve acestei declaraţii. Aş vrea să vă mai dau un element: deşi nu este brutal afirmat, declaraţia lasă deschise ambele opţiuni. Chiar dacă în cea mai mare parte a declaraţiei se vorbeşte despre ONU, Geneva şi soluţii politice, şi se recunoaşte că soluţia militară nu este o soluţie viabilă pentru Siria, nu se închide complet varianta unui atac fără trupe la sol asupra resurselor militare ale Siriei. Aici aş mai face o observaţie legată de evoluţii. Această declaraţie a fost adoptată de cei 11 pe data de 6 septembrie la Sankt Petersburg. Astăzi suntem în 9. Deja secretarul de stat John Kerry a avansat o soluţie care să garanteze pacea, şi anume punerea sub control a armelor chimice ale Siriei. Nu ştiu ce reacţie va exista la Damasc, dar faptul că o declaraţie făcută în data de 6 septembrie de 11 state, declaraţie la care ieri ne-am raliat şi noi, deja apar elemente noi cum ar fi propunerea secretarului Kerry către Damasc să-şi pună sub control resursele de armament chimic, arată că un proces de negociere există, un proces de negociere care este condus de SUA şi că se încearcă şi din punct de vedere al SUA o soluţie care să evite utilizarea resurselor militare. N-aş vrea să revin la un lucru pe care l-am mai spus, îl reamintesc totuşi: soluţia militară, indiferent cât de soft şi de precisă ar fi, implică riscuri, riscuri majore – în primul rând riscul de reacţie a Damascului, de reacţie militară; în al doilea rând – riscul de extindere a conflictului la nivel regional având în vedere că pe teritoriul Siriei acţionează foarte multe formaţiuni militare sau militarizate care nu sunt sub control politic – şi aici discutăm şi de Hezbollah şi de formaţiuni ale insurgenţei care ţin de Al-Qaeda ş.a.m.d. Ar fi uşor şi extrem de apetisant pentru aceste structuri cu potenţial militar să provoace şi Turcia şi Israelul ş.a.m.d. De aceea, conflictul militar trebuie evitat, o decizie militară nu trebuie adoptată înainte de prezentarea raportului experţilor ONU şi o soluţie negociată care să se finalizeze prin alegeri libere în Siria este cea pe care România o susţine fără rezerve. Sigur, însă, ne asumăm în totalitate declaraţia semnată de cele 11 state. Acestea au fost cele ce am dorit să vă comunic. Dacă aveţi întrebări legate de acest subiect.

Întrebare: Voiam să vă întreb dacă în aceste condiţii veţi convoca o şedinţă CSAT pentru a discuta cu toţi membrii referitor la această poziţie a României.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. Este o declaraţie legat de valabilitatea căreia m-am consultat cu Ministerul de Externe, cu structurile de securitate ale statului, nu este nevoie de CSAT pentru susţinerea acestei declaraţii de către România.

Întrebare: Cu premierul Victor Ponta, dacă nu va supăraţi, aţi discutat despre această poziţie?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, înţeleg că aveţi o problemă, nu asta e esenţial. În calitate de preşedinte al României, cel care reprezită statul român, am adus public, am adus la cunoştinţa publicului decizia. Vă mulţumesc.

Întrebare: Aş vrea să vă întreb, domnule preşedinte, dacă se ajunge, până la urmă, la soluţia militară, România ce face, rămâne la această declaraţie politică?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: România va fi un partener politic al aliaţilor săi, dar nu are resurse militare pentru tipul de operaţiune preconizat, pentru a putea participa. Ştiţi foarte bine că soluţia trupelor la sol este exclusă, zonă în care noi am fi putut să contribuim. Însă, aici, aş vrea să fac o precizare, cu privire la soluţia militară: ea, dacă se va utiliza, se va utiliza împotriva infrastructurilor militare sau a resurselor aviaţiei siriene sau a resurselor artileriei siriene sau a unităţilor de tancuri, a depozitelor de muniţii, cu o singură excepţie – depozitele cu muniţie chimică, pentru că lovirea acestora înseamnă generarea unui dezastru chimic şi n-aş vrea să vedem situaţia în care singura şansă a regimului rămâne muniţia chimică.

Întrebare: Astăzi, USL a decis să respingă în Parlament proiectul Roşia Montană, deci s-a decis să se respingă acest proiect şi voiam să vă întreb dacă vă retrageţi întrebarea către premier şi vă citez pe dumneavoastră”: „Ponta, câţi bani ai luat ca să semnezi pentru Roşia Montană?”.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Întrebaţi-l pe el, eu am pus-o… mulţumesc.

Întrebare: Şi dânsul, v-a întrebat, la rândul lui, „Câţi bani aţi luat de la regimul Bashar Al-Assad….”.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Eu am spus că nimic… da.

Întrebare: Sunteţi cel care face politica externă dar sunteţi şi mediator, un mediator credibil, spuneaţi la un moment dat, între instituţiile publice. În contextul în care USL are de gând să respingă acest proiect legat de Roşia Montană, atât la Senat, săptămâna viitoare, cât şi ulterior la Camera Deputaţilor, ce mai puteţi face?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Păi, unde mai e problema?

Întrebare: Prin urmare, veţi lăsa lucrurile aşa? Roşia Montană… nu e momentul acum, mergem mai departe…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, nu eu am 70% în Parlament. Deci, aţi observat vreo majoritate propreşedinte prin Parlament? Poate, se va forma, nu zic nu, dar… Vă mulţumesc.

Întrebare: Aţi putea face lobby, de exemplu, pentru…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Deci, subiectul nu-i Roşia Montană. Am vrut să vă vorbesc despre Siria, astăzi. Mulţumesc. Dacă aveţi întrebări pe tema…

Întrebare: Pe tema aceasta, referitor la o declaraţie a şefului Senatului, Crin Antonescu, care spunea săptămâna trecută că în cazul în care se decide o intervenţie militară în Siria, atunci România va fi în prima linie acolo – aţi discutat, cumva, având în vedere că…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu… nu… n-aţi vrea să reproduceţi corect declaraţia lui Crin Antonescu?

Întrebare: Nu acestea au fost…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, nu… aţi rupt-o din context. El a spus „în prima linie a susţinerii politice”, nicidecum în prima linie a războiului.

Comments

comments

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>